„Ca principal centru de logistică, vom folosi intens oportunităţile oferite de Noul Drum al Mătăsii către China”.
Circa 30 de trenuri fac săptămâna legătura între China şi Germania pe Noul Drum al Mătăsii, parte a ambiţiosului proiect de infrastructură Belt and Road prin care Beijingul îşi extinde influenţa comercială şi politică în lume. Patru din cinci trenuri care vin din China au prima oprire din Europa în oraşul german Duisburg, un fost centru al industriei oţelului.
Astfel, readus din morţi, oraşul de pe Ruhr devine rapid principala oprire europeană pentru bunurile chineze care vin pe Noul Drum al Mătăsii şi un concurent pentru Hamburg, scrie Handelsblatt.
Pentru mulţi germani, Duisburg este doar o amintire sumbră a declinului industriei grele de pe Ruhr. La jumătate de milion, populaţia este cu 100.000 mai mică în raport cu vârful atins în 1975, când cărbunele era încă rege, iar topitoriile din oraş produceau o parte din cel mai bun oţel din lume. Şomajul local, la 11,5%, este de două ori mai mare decât media naţională. Unele cartiere muncitoreşti, în special Marxloh, au reputaţia de zone nepermise; Rheinhausen, unde Krupp a închis o fabrică de oţel în 1986, este practic un oraş-fantomă.
Însă Duisburg reînvie, mulţumită portului său plin de viaţă. Este cel mai mare port interior din Europa. Numărul de locuri de muncă la Duisport, grupul de management al portului, a crescut în ultimii 20 de ani la 50.000, de la 19.000. Cauza este un mix inteligent de transport maritim, de transport feroviar de marfă şi de conexiuni energetice. Duisburg ar putea deveni în curând un port chiar mai mare decât Hamburg în ceea ce priveşte cantitatea de marfă manipulată. Însă nimic nu a creat speranţe mai mari în acest oraş cu probleme din Renania ca legăturile sale în creştere cu puterea economică a Chinei.
Spre încântarea lui Soren Link, primarul extrovertit al Duisburgului, interesul Chinei pentru Duisburg se traduce în investiţii locale majore. „Ca principal centru de logistică, vom folosi intens oportunităţile oferite de Noul Drum al Mătăsii către China”, a spus Link.
În iulie, firma de investiţii imobiliare Starhai a obţinut permisiunea pentru construirea unui centru de afaceri chinezesc de 260 de mil. euro lângă Duisburg.
Acesta va reprezenta un punct de sprijin pentru firmele chineze care doresc să-şi aprofundeze legăturile cu pieţele europene - inclusiv tehnologiile în care Germania excelează, cum ar fi industria automobilelor. Nu toată lumea salută planurile cu braţele deschise. "Politica industrială chineză îşi propune să creeze valoare în China", spune Sebastian Heilmann, specialist în China la Universitatea din Trier. "Practic, furnizorii străini de tehnologie vor fi înlocuiţi de firme chinezeşti".
Anul trecut, Erich Staake, directorul Duisport, a semnat un acord cu China Merchants Group (CMG), companie de stat care deţine 31 de porturi în 18 ţări şi operatorul a peste 1.100 de centre de logistică în regiuni metropolitane din China. CMG investeşte foarte mult în astfel de operaţiuni de-a lungul Drumului Mătăsii, iar portul din Duisburg se numără printre sutele de parteneri de afaceri care încearcă să profite de banii şi influenţa Chinei. Un astfel de proiect este Great Stone, un parc industrial şi de logistică chino-belarus construit în în apropierea Minskului, aproape de o rută feroviară importantă din nord şi de autostrada transnaţională care face legătura între Moscova şi Berlin. La 91 km pătrati, parcul este o zonă economică în sine.
Duisport vrea să fie prezent şi pe ruta sudică a Drumului Mătăsii. Œn apropiere de Istanbul, nemţii dezvoltă un centru logistic împreună cu Arkas Holding din Turcia. Centrul va servi ca hub regional pentru transportul cu camionul şi feroviar. Iar în Italia, o colaborare stabilită anul trecut cu portul Trieste va deschide o legătură maritimă pe ruta sudică prin intermediul pieţelor din Grecia şi Turcia.
