Bogdan Costaş, directorul general interimar al TAROM, a fost revocat din funcţie de Consiliul de Administraţie al companiei, iar în locul său vine Cristian Anghel. Anterior, el a ocupat funcţia de director Operaţiuni Sol.
Cristian Anghel face parte din echipa TAROM din 2017 şi este licenţiat în Drept, dar are şi specializări postuniversitare în management, leadership şi managementul activităţilor antifraudă.
Bogdan Costaş a avut un mandat de aproximativ şase luni la conducerea TAROM, fiind numit director general interimar începând cu 15 ianuarie 2026, acesta anunţa la preluarea funcţiei că va pune accent pe accelerarea planului de restructurare aprobat de Comisia Europeană. Anterior, el a fost director general al ROMAERO, companie de la conducerea căreia şi-a dat demisia.
Tarom, compania aeriană controlată de statul român, se află în plin proces de implementare a planului de restructurare aprobat de Comisia Europeană, având ca termen de finalizare a procesului luna decembrie a acestui an.
Radu Miruţă, ministrul interimar al Transporturilor, susţine că directorul demis nu a întreprind niciun demers pentru refacerea bugetului pe date reale şi a întârziat demersurile pentru modificarea planului de restructurare.
„Consiliul de administraţie a constatat astăzi că directorul nu a întreprins niciun demers pentru refacerea bugetului pe date reale şi a întârziat nejustificat demersurile către Comisia Europeană pentru modificarea planului de restructurare, în conformitate cu realitatea pieţei. Din aceste motive, a fost decisă revocarea lui din funcţie. De luni de zile, conducerea executivă a companiei, pusă de PSD, îmi cere să aprob, în calitate de acţionar, un buget construit pe cifre pe care ea însăşi le ştie nereale. Un grad de încărcare a avioanelor de 79%, când realitatea primelor luni din 2026 arată că, pentru lunile rămase, avioanele ar trebui să fie mai pline decât permite capacitatea, în condiţiile în care astăzi gradul de încărcare este de doar 65%. Un preţ al combustibilului de 950 de dolari pe tonă, când compania plăteşte în prezent în jur de 1.500 de dolari. Cu alte cuvinte: venituri umflate şi cheltuieli micşorate pe hârtie, ca totul să pară în regulă”, scrie Radu Miruţă pe pagina sa de Facebook.
Compania aeriană de stat Tarom a adunat pierderi uriaşe de 1,9 mld. de lei în zece ani (387 mil. euro), pe o piaţă în care traficul aerian a fost într-o continuă creştere, cu excepţia anilor de pandemie. Tarom a reuşit să obţină profit doar în 2007, când profitul net raportat a fost de 72 mil. lei la o cifră de afaceri de 867 mil. lei, conform datelor Ministerului de Finanţe.
În ultimii ani, Tarom şi-a restrâns activitatea, în contextul în care piaţa local este una dintre cele mai efervescente şi doar anul trecut traficul de pasageri pe aeroporturile din România a ajuns la 28,5 milioane de pasageri, în creştere cu faţă de anul anterior, arată datele de la Asociaţia Aeroporturilor din Romania (AAR).
UPDATE. Drept la replică de la Tarom
”Ca urmare a dezinformărilor şi ipotezelor lipsite de fundament legal şi economic lansate în spaţiul public de către domnul Ministru Radu Miruţă, se impun următoarele clarificări ferme, susţinute de cadrul legal aplicabil şi de documente oficiale:
1. Cu privire la Bugetul de Venituri şi Cheltuieli (BVC) 2026:
- BVC 2026 a fost construit în mod absolut corect, pe baza ipotezelor reale de la începutul anului şi în strictă conformitate cu obligaţiile asumate de Statul Român prin Planul de Restructurare aprobat de Comisia Europeană.
- Planul de Restructurare impune atingerea viabilităţii financiare a companiei până la finalul anului 2026. Aşa-zisa „refacere a bugetului” pe alte cifre, solicitată insistent de domnul ministru, ar fi însemnat încălcarea directă a indicatorilor din Planul aprobat de Bruxelles.
- Modificarea unilaterală a bugetului în sensul propus de domnul Miruţă ar fi atras imediat declasificarea ajutorului de stat acordat TAROM, acţiune care ar fi împins automat compania în procedură de faliment. Refuzul meu de a redacta un astfel de buget nu a fost o lipsă de cooperare, ci un act de responsabilitate profesională: am refuzat să expun TAROM la consecinţele dezastruoase ale unui act de inconştienţă administrativă.
- Am subliniat in toate comunicările oficiale catre dl Miruţă ca aprobarea si operarea Tarom sub un BVC nealiniat Planului de Restructurare, si fara aprobarea Comisiei Europene, poate atrage o decizie CE de declarare ca incompatibil ajutorului de stat.
2. Cu privire la ajustarea Planului de Restructurare şi blocajul instituţional
- Afirmaţia potrivit căreia conducerea executivă nu a întreprins demersuri pentru modificarea planului de restructurare este complet falsă şi manipulatoare.
- Sunt primul executiv TAROM care a iniţiat acţiuni concrete şi dovedite prin documente oficiale pentru adaptarea planului la realităţile pieţei:
1. In luna mai 2026: Am deschis în mod oficial discuţiile tehnice cu reprezentanţii Comisiei Europene.
2. In luna mai 2026: Am înaintat Consiliului de Administraţie o propunere formală care conţinea cele 4 coordonate strategice pe care trebuia intervenit pentru ajustarea planului.
3. In luna mai 2026: Am obţinut Avizul Favorabil al Consiliului de Administraţie pentru această strategie de ajustare.
Toate aceste documente au fost transmise oficial Ministerului Transporturilor şi domnului ministru Radu Miruţă. Răspunsul ministerului a fost blocajul total: o lipsă completă de reacţie. Domnul ministru nu a aprobat demersurile clare de ajustare, preferând ulterior să arunce vina pe conducerea executivă.
Adevăratul motiv al refuzării in data de vineri 17.07.2026 a preluarii noului mandat de director general a fost de fapt refuzul meu ferm de a ceda la presiuni care ar fi adus TAROM în stare de insolvenţă şi de a-mi asuma decizii ilegale în raport cu partenerii europeni. Cifrele nu se ajustează după bunul plac electoral sau din raţiuni de imagine politic-administrativă, ci prin respectarea riguroasă a procedurilor de guvernanţă corporativă şi a legislaţiei europene privind ajutorul de stat. Demersurile mele au fost mereu orientate către protejarea companiei, a locurilor de muncă şi a viitorului TAROM, iar actele oficiale depuse la Ministerul Transporturilor stau mărturie în acest sens.”
