♦ Interesul pentru nearshoring rămâne ridicat, piaţa locală fiind „în cărţi“ pentru noi investiţii în producţie. Industria auto a demarat deja producţia primelor maşini electrice la Craiova, de către Ford Otosan, în timp ce producţia este aşteptată să revină pe plus în lunile următoare.
Aderarea la spaţiul Schengen a crescut productivitatea companiilor româneşti şi creşte eficienţa transportatorilor. Mai mult, putem atrage în continuare mai uşor investiţii în producţie, iar logisticienii dezvoltă huburi regionale în România.
„Infrastructura este importantă dacă o putem folosi corespunzător. Să ne amintim de cozile de la graniţa cu Ungaria. Intrarea în Schengen ne-a redus pierderile cu 2,5 miliarde euro anual. Cred că intrarea în Schengen va duce la investiţii străine directe, ştim că sunt mari companii de automotive care nu au venit aici din cauză că nu eram în Schengen. Dar e nevoie să ne mişcăm şi noi mai repede, să dăm autorizaţiile, avizele mai repede. În 2023, am avut pierderi de 2,4 miliarde euro din cauza întârzierilor la graniţă, în 2024 am avut 2,5 miliarde euro, iar cea mai mare parte venea din timpul de aşteptare. Când un camion stă 1-2-3 zile să treacă graniţa, se adună nişte costuri. Schengen e o gură de oxigen când lucrurile se cam plafonaseră. Avem 48.000 operatori anul trecut, 47.000 operatori acum. Flotele sunt cam la fel, circa 177.000 camioane. Contribuţia la exportul de servicii este dată cel mai mult de relaţia cu UE, unde lucrează dedicat 67.000 camioane“, a spus Radu Dinescu, secretar general al Uniunii Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) în cadrul conferinţei ZF Logistică, Transporturi & Automotive 2025, organizată de ZF alături de ELI Parks, ING Bank, Grampet Group şi Simon, Iuga & Partners.
De departe, industria transportului rutiere performează mai bine decât economia României în ansamblu.
„Suntem pe locul 3 după Polonia, care are vreo 40%. După Lituania, care are vreo 20%, o ţară cu 2-3 milioane de locuitori. Suntem într-o scădere în ultimii 3-4 ani, adică eram şi noi peste 10% şi mergem în jos pe segmentele astea. Şi sunt nişte explicaţii. Polonia are 160.000 de şoferi din afara UE. Lituania are 106.000 de şoferi din afara UE. România are 1.500. Autorităţile din România au luat decizia să permită examinarea iniţială a şoferilor din afara UE începând cu aprilie anul acesta, ceea ce ar putea să ne dea şansele şi nouă să avem forţă de muncă, pentru că avem criza şoferilor“, a sublinia Radu Dinescu.
Infrastructura locală continuă să se dezvolte, iar pe A0, noua centură a Capitalei, în 2025 va permite circulaţia pe întregul tronson de sud, între A1 şi A2, iar noi tronsoane din A7 se apropie de finalizare.
„Am lansat o licitaţie de drumuri expres, avem două contracte mari atribuite pentru A8, zona Tg-Mureş-Tg-Neamţ. Avem alte trei proiecte în evaluare. Moldova a fost lăsată deoparte mult timp, dar acum i-a venit timpul. Era normal ca după Sibiu-Piteşti a doua legătură peste munţi să fie spre Moldova. Mulţi locuitori de acolo lucrează afară. O autostradă creşte PIB-ul regiunii, s-a văzut asta în alte zone, pe A2. Şi cred că la fel va fi şi în Moldova. Este nevoie de astfel de autostrăzi în Moldova ca să punem în valoare forţa de muncă care o avem acolo, cu atât mai mult pentru că ea poate fi adusă în ţară deja specializată pe diferite domenii. Şi cred că e un lucru bun că se întâmplă acel lucru. Inelul 3 al Bucureştiului nu există încă în strategie. Rămâne să fie inclus în strategie, trebuie să gândim în viitor. Să facem măcar un studiu de prefezabilitate. Bucureşti-Giurgiu va putea funcţiona parţial ca un inel 3. Eu personal am propus acest inel 3 încă din anul 2021, la un moment dat să fie inclus în strategie“, a spus Gabriel Budescu, director general, Compania Naţională de Investiţii Rutiee (CNIR).
Activitatea în logistică, respectiv tranzacţionarea spaţiilor de depozitare, a revenit pe plus, respectiv cererea din punctul de vedere al operatorilor logistici. Tot stocul de spaţii logistice este de 7,5 milioane mp - 7,6 milioane de mp, iar în perioada următoare jucătorii din piaţă se aşteaptă ca stocul local să urce la peste 8 mil. mp.
„Acum 5 ani tot, la evenimentul ZF, plecam de la 1,8 milioane mp. Şi imediat după am fost asaltat de întrebări şi diverse discuţii şi părea imposibil cum ajungi la atâtea milioane de metri pătraţi, ţinând cont că aveai o infrastructură precară, aveai deja o economie care nu funcţiona, aveai deja politici fiscale care erau imature şi toate astea duceau în continuare spre o stagnare a dezvoltărilor. La 8 milioane mp vom fi până la finalul anului mai mult ca sigur“, a spus Laurenţiu Duică, managing partner şi cofondator, Winstone Real Estate Services.
Miza o reprezintă acum creşterea spre 15 mil. mp de spaţii logistice moderne.
„Vorbeam de cum ajungem la 15 milioane mp pe care îi vom atinge în următorii 5 ani de zile. Mai mult ca sigur vom fi împinşi ca niciodată de infrasfructură. Dacă se întâmplă ceva în ţara asta pe partea de infrastructură mare e un lucru benefic şi felicitări celor care împing lucrurile acolo şi nu le lasă ca pe PNRR sau alte programe în care pierdem bani. Infrastructura va continua dezvoltarea acestor spaţii, că sunt producţii, că sunt produse de aviaţie deja venite, că sunt producţii de automotive, că sunt componente în automotive şi cred că România liniştit mai poate atrage producţie pe aceste domenii“, a explicat Laurenţiu Duică.
Gabriel Budescu, director general, Compania Naţională de Investiţii Rutiere
► Moldova a fost lăsată deoparte mult timp, dar acum i-a venit timpul. Era normal ca după Sibiu-Piteşti a doua legătură peste munţi să fie spre Moldova. O autostradă creşte PIB-ul regiunii, s-a văzut în alte zone, pe A2. Şi cred că la fel va fi şi în Moldova.
► Autostrada spre Giurgiu este în faza studiului de fezabilitate şi sper să avem un câştigător luna aceasta. Şi apoi, în cadrul studiului de fezabilitate, vom alege traseul.
► Inelul 3 al Bucureştiului nu există încă în strategie. Cred este necesar şi trebuie să începem să gândim în viitor. În partea de nord a Capitalei s-a construit extrem de mult şi va fi dificil dacă nu identificăm încă de acum un coridor de acces.
► La Bucureşti – Giurgiu am cerut proiectanţilor să ne facă o analiză dacă este mai competitiv să construim din beton, având în vedere că avem fabrici de beton în ţară, iar bitumul îl importăm în proporţii de peste 90%.
► Vrem pe următoarele licitaţii să începem să îmbunătăţim lanţul de aprovizionare, să favorizăm producţia locală.
► Pe autostrada Piteşti-Sibiu, loturile 2 şi 3 sunt atribuite. Pe 3 a fost avizat o parte din proiectul tehnic. Cred că anul acesta se vor începe lucrările pe amândou. Dar 2028 ca finalizare este un termen uşor optimist.
Adrian Sandu, secretar general, Asociaţia Constructorilor de Automobile din România (ACAROM)
► Pe primul trimestrul încă suntem în scădere din punctul de vedere al producţiei de vehicule. Avem premisele ca până la jumătatea anului să revenim la un echilibru, iar până la finalul anului s-ar putea chiar să fim pe plus.
► Vedem diferite schimbări de poziţie pe taxele vamale, excepţii la excepţii. Eu cred că se va ajunge la un acord de comerţ liber UE-SUA sau la o compensare. Companiile auto vor ca UE să negocieze şi să ajungă la o înţelegere.
► În ceea ce priveşte producţia de componente, vedem oarecum o revenire a pieţei pentru vehicule noi în vestul Europei şi avem premise bune.
► Avem nevoie de dezvoltarea infrastructurii de transport feroviar. Viteza de transport feroviar marfă în România e undeva la 17-18 km/h
► Avem nevoie de investiţii pentru refacerea podurilor. ReArm Europe nu înseamnă doar industrie auto, va fi şi industrie militară care se va dezvolta, va fi nevoie de spaţii logistice şi pentru zona militară, nu doar pentru utilizare civilă. Şi avem nevoie de poduri care să susţină cantităţi impresionante de marfă.
► Infrastructura este un criteriu de competitivitate şi este esenţială când vorbim de a atrage investiţii noi în ţara noastră.
► Nu există niciun sector industrial în lume care să producă 100% un produs final cu componentele dintr-o ţară, nici măcar China.
Radu Dinescu, secretar general, Uniunea Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR)
► Infrastructura este importantă dacă o putem folosi corespunzător. Intrarea în Schengen a redus pierderile transportatorilor cu 2,5 miliarde euro anual. Cred că va duce şi la investiţii străine directe. Sunt mari companii de automotive care nu au venit în România pentru că nu era în Schengen.
► Schengen e o gură de oxigen. Avem 47.000 operatori şi 177.000 camioane. Pe relaţia cu UE lucrează dedicat 67.000 camioane.
► Polonia are 160.000 de şoferi din afara UE. Lituania are 106.000 de şoferi din afară UE. România are 1.500. Cred că trebuie să mai lucrăm pe anumite subiecte, care să ne permită să facem servicii către europeni şi nu numai către europeni.
► Avem 35-40.000 deficit de şoferi. Sunt 355.000 de atestate pentru şoferi de transport marfă, 77.000 pentru transport persoanelor. Avem 365.000 de cartele tahograf emise. Dar doar 268.000 lucrează în România.
► CE a anunţat salvarea industriei automotive, dar în acelaşi timp şi obligativitatea de a cumpăra vehicule electrice de către companiile de transport. Un camion electric nou e 360.000 euro. Un camion electric vechi e 120.000 euro.
Un camion normal, cu vechime de 5 ani de zile, utilizat la internaţional, nu mai valorează nici 20.000 de euro
Adrian Humă, head automotive, transportation and logistics, ING
► Dacă pe partea de vehicule electrice România a cam ratat trenul, mai rămân două trenuri foarte importante pentru noi: vehiculele autonome şi motoarele electrice pe hidrogen. Aici vor fi proiecte foarte mari în perioada următoare şi e bine să ne poziţionăm.
► Dobânzile erau pe un trend de scădere, dar din cauza evenimentelor din jur acest trend a mai încetinit, pentru că există presiune inflaţionistă foarte mare. Dar sunt bani pentru proiecte care sunt de viitor.
► Băncile finanţează producţia în automotive sau chiar şi producţia de material rulant.
► Industria de vehicule autonome are o rată de creştere anuală de circa 30%. Este enorm. Dacă se rezolvă şi partea de reglementare, acolo avem şanse mari. Noi avem deja industrie pa partea asta, nu sunt foarte cunoscute companiile, dar produc.
► Ar fi un moment bun pentru noi ca ţară să prindem un proiect pe baterii.
► Ţinând cont de ce se întâmplă în momentul de faţă, sectorul auto este în categoria „sub observaţie“ pentru bănci, la fel ca real estate. Asta nu înseamnă că nu finanţăm, ci ne uităm cu mai multă grijă la proiecte de viitor.
► Tarifele americanilor sunt o ameninţare mult mai mare pentru SUA decât pentru UE.
Kristof Schils, commercial director, ELI Parks
► Avem nevoie de diversificarea transporturilor, nu doar rutier sau feroviar, ci şi de terminale intermodale, logistică. Este un ecosistem. Am avut ani de zile doar 50 km de autostradă, acum avem 200 km. Dar poate avem nevoie de drumuri expres, nu doar de autostrăzi. Poate e mai economic.
► Vedem apetit pentru investiţii. Vedem mai multă dezvoltare regională, nu doar în Bucureşti. Vedem investiţii pe coridorul Moldovei, la Iaşi şi Bacău, şi la Oradea, după intrarea în Schengen. Este creştere pe zona de consum, retail, FMCG, dar şi de la businessurile de producţie.
► Avem 200.000 mp în portofoliu şi 30-40.000 mp în dezvoltare, la Bucureşti şi Ploieşti. Chiria este 4,5-5 euro/mp. Dorim ca în 3-4 ani să ajungem la 500.000 mp.
► Înainte se făceau depozite pentru distribuţie naţională, iar acum vedem distribuţie regională. Sper ca în viitor să vedem şi centre de distribuţie europeană aici.
► Proiectul din Bucureşti este în Buftea, între A3 şi A1. Cred că pe viitor o să fie un nou pol logistic acolo. Ne uităm foarte atent la infrastructură şi la utilităţi când alegem locaţiile. Montăm şi panouri fotovoltaice.
Matei Ladea, cofondator, Omnia Capital
► Am deschis anul trecut filiala Dumagas GmbH în Germania şi am acumulat un volum de business de 20 de milioane de euro în opt luni de la înfiinţare.
► Birocraţia este de 5-10 ori mai rea în Germania decât în România.
► Forţa de muncă este vânată din toate unghiurile în Germania. Nu contează cât plăteşti, cineva va plăti mai mult. Există arii de densitate logistică exagerată, unde toată lumea lucrează, motiv pentru care scrie pe toate gardurile că angajează şoferi şi scrie „propune-ne tu salariul pentru care vrei să te angajezi la noi“.
► Am reuşit să angajăm 150 de şoferi în Germania. 95% sunt veniţi din România, iar restul sunt şoferi români care locuiau deja în Germania.
► Avem contracte directe cu Mercedes, cu grupul Schwarz în România, cu grupul Schwarz în Germania, cu Jaguar Land Rover, cu Ford Craiova.
► Anul trecut am deschis şi o filială în Italia, unde căutăm să facem export din Italia şi avem clienţi cărora le exportăm produsele în UK, Franţa, Spania, Germania şi încercăm să stabilizăm şi o linie România-Europa de Vest, acum că Schengen ne-a îmbunătăţit condiţiile.
► Pentru Ford Craiova facem logistica pentru piese auto care intră în producţie. Piesele sunt la noi, le asigurăm transportul, depozitarea, picking, handling şi livrare just in time la linie de producţie.
Sorin Chinde, vicepreşedinte, GRAMPET Group
► Infrastructura în general aduce dezvoltare. Fie că este infrastructură rutieră, autostrăzi, fie că este infrastructură feroviară. Într-adevăr, infrastructura feroviară în România lasă extrem de multe dorit. Vine după 30 de ani de subfinanţare teribilă.
► Modernizarea coridorului de la Curtici la Constanţa, de 829 de kilometri, a început în 2001. După 25 de ani, nu este modernizat nici măcar jumătate.
► Cu excepţia a două fabrici de traverse, importăm toate materialele necesare. Şină, partea de automatizare şi semnalizare, soluţii tehnice.
► Ungaria a investit foarte mult în zona feroviară, are o infrastructură foarte bună pentru transport de marfă. Durează 12 ore ca să traversezi Ungaria cu trenul şi 2 zile în România.
► După ce terminăm programul de autostrăzi, probabil în 2030-2032, cred că o să vedem investiţii masive în zona de cale ferată.
► Green Deal spune că 30% din transporturile de pe rutier trebuie transferate pe feroviar până în 2030. Transferul înseamnă o creştere de 200% a volumului transportat feroviar.
► Bugetul de investiţii pe 2025 al Grampet este de 50 mil euro, focusat pe vagoane cisternă şi pe modernizări de locomotive. Ne uităm la modernizarea unui terminal, în parteneriat cu o autoritate locală.
Andrei Koszti, partener, Simon, Iuga & Partners
► În 2016, România avea 747 km de autostradă şi 1,5 milioane mp de spaţii industriale. În 2025 are 1.269 km de autostradă şi livrează încă 475 km, iar stocul de spaţii industriale moderne ajunge la 8 milioane mp. Asta înseamnă că 1.000 km de autostradă au adus încă 6 milioane mp de spaţii industriale.
► Noi ajungem în acest an la 8 milioane mp de spaţii moderne. Pentru a înţelege dimensiunea, vorbim de o localitate de dimensiunea oraşului Sinaia.
► România se poziţionează ca un centru de distribuţie. Avem deja companii care s-au aşezat aici şi distribuie în zona Balcanilor şi în zona de proximitate a Asiei, mă refer la Istanbul, dar nu neapărat.
► Devenim foarte atractivi pentru zonele de producţie. Dacă până acum nu puteam livra producţie just in time, just in sequence, odată cu Schengen deja sunt investitori şi companii care vin şi vor să deschidă centre de producţie.
► Vrem să ne întoarcem la industria anilor 2000 în care facem tricouri frumoase la Botoşani sau o fabrică Zara pe la Focşani? Sau vrem să trecem la display-uri, avioane, centre de date şi industrie de vehicule autonome?
► Atâta timp cât învăţăm să ne profesionalizăm şi să urmărim cu cea mai mare atenţie interesele clientului, avem toate şansele să batem şi Polonia şi Ungaria şi Bulgaria şi orice vecin din zona de est a Europei.
Laurenţiu Duică, managing partner şi cofondator, Winstone Real Estate Services
► Acum cinci ani aveam 1,8 milioane mp de spaţii logistice şi spuneam că vom ajunge la 8 milioane mp. Părea imposibil atunci, dar până la finalul anului 2025 vom ajunge la acel nivel mai mult ca sigur.
► Avem 76 de parcuri industriale, iar Polonia are undeva la 300.
► La noi, parcurile industriale te lasă pe tine ca investitor tot la pixul primarului şi al consilierilor locali. Adică dai unui dezvoltator titlu de parc industrial pe 49 de ani, dar eu m-am dus la ei cu un proiect de lege şi am propus să fixeze o taxă pe clădire, care să nu fie 0%, dar nici să nu fie 1,3-1,4% cum face un primar de lângă Bucureşti. Fixaţi o taxă clară, să ştim, să avem predictibilitate.
► Noi tranzacţionăm sau avem în portofolii doar spaţiile care aparţin dezvoltatorilor. În realitate, trebuie să luăm în calcul şi depozitele care nu sunt în niciun portofoliu şi cred că suntem mult peste 14 milioane mp depozite moderne clasa AĂ, cum vrem noi să le numim.
► Dacă discutăm despre cum ajungem la 15 milioane mp de spaţii logistice moderne în următorii cinci ani, mai mult ca sigur vom fi împinşi ca niciodată de infrastructură.
► Sunt şi dezvoltatori noi în piaţă, cu un apetit foarte mare de a dezvolta, atât speculativ, cât şi de a cumpăra terenuri, pentru că nu beneficiază de a un portofoliu de terenuri.
Valentin Coca, director naţional de vânzări, Autonom Lease
► Piaţa auto este într-o uşoară stagnare în 2025. Este multă incertitudine. Oamenii cer oferte, discută, dar decizia e puţin amânată. Piaţa de retail aşteaptă programul Rabla, care e întârziat faţă de 2024. Vedem dacă porneşte în mai. Pe B2B, cine are nevoie să se dezvolte o face în continuare, ceilalţi sunt puţin în aşteptare.
► Este incertitudine şi pe zona de logistică mică, unde se află peste 50% din transportul intern. Sunt şi nişte reglementări în piaţă care creează probleme. Sunt distribuitori din zona de fast moving care nu pot intra în oraşe cu maşini de 7,5 tone. Sunt parcuri industriale în interiorul oraşelor unde nu pot intra distribuitorii.
► Vedem un interes pe zona de electrificare. Din păcate programul Rabla nu e conceput şi pentru firmele de leasing operaţional şi asta afectează gradul de penetrare a maşinilor electrice.
► Tesla este o maşină interesantă, dar vin concurenţii din China, din Europa. Vrem să ne diversificăm. Avem nevoie de maşini electrice şi cred că sunt cea mai bună soluţie în oraş. Discutăm cu toţi importatorii din România. Când am luat Tesla, era cel mai bun calcul atunci.
► Ne gândim să facem releasing pentru maşini care mai au viaţă în ele. Le putem pune în piaţă la un preţ competitiv. Face parte din economia circulară
