Zece platforme de ridicat maşini vânau vinerea trecută şoferiicare încercau să parcheze pe lângă parcul Moghioroş, în zona devest a Capitalei. Erau zeci de maşini înşirate pe trotuar, îndreptul unei benzinării, a restaurantului McDonald's şi mai ales înspaţiul marcat cu un indicator rotund cu un mare asterisc roşu peun fond albastru, indicator care pentru şoferi se traduce în"Oprirea şi staţionarea interzisă".
Cu toate acestea, niciuna dintre maşini nu era ridicată, iarşoferii platformelor păreau că au venit, la fel ca zecile de şofericare parcaseră neregulamentar, pentru a vedea cum trei oameni încostum tăiau panglica la un showroom marca Dacia. De fapt, şoferiiplatformelor se uitau la câteva maşini de teren Duster înşirate înparcare şi comentau pe seama celui mai recent model din gama Dacia,cel care ar trebui să schimbe fundamental imaginea mărcii înEuropa. Mai ales în vestul Europei.
Dacia nu mai stă la colţ
"Odată cu Duster, schimbăm şi strategia comercială pentru Europade Vest. Până acum Dacia însemna un colţişor ("corner" în limbaengleză - n. red.) în showroom-urile Renault. De acum încolo, Daciava avea showroom-uri proprii şi personal de vânzări dedicat",explică Jérôme Stoll, liderul regiunii Europa în cadrul Renault,cel care coordonează strategia comercială a francezilor în Europade Vest. Fără a oferi date concrete privind vânzările din acest andin Europa - "vorbim în decembrie, când o să vă spun exact cu câtîncheiem anul" - Stoll oferă un indicator foarte important pentrumarca românească.
Luni de aşteptare pentru Duster
"Ştiţi care este problema mea cea mai mare acum? Când măîntreabă un potenţial client de Duster când îi pot livra maşina, eutrebuie să îi spun că nu se va întâmpla mai devreme de câteva luni.E foarte mult, dar sper ca, de anul viitor, creşterea capacităţiide producţie să ne ajute să scurtăm timpul de livrare."
Pentru Stoll, pariul reprezentat de primul vehicul de teren dingama Dacia este, poate, mai important decât apariţia Logan (maşinaîn trei volume, cu portbagaj mare) sau Sandero (varianta hatchback,adică în două volume, cel mai apreciat segment auto din Europa deVest).
"Am condus Duster încă dinainte de a fi lansat pe piaţă, cuocazia testelor pe care le-a făcut Renault. Am mers pe drumuribune, dar mai ales pe teren accidentat şi modul cum s-a comportatmaşina a fost o surpriză foarte plăcută pentru mine. Va fi, în modsigur, şi pentru clienţi." Nu degeaba francezii au decis, ca partea strategiei comerciale, să se folosească de modelul Duster pentrua lansa marca românească şi pe una dintre cele mai exigente, darimportante ca volum pieţe din Europa: Marea Britanie.
"Lansarea Dacia în Marea Britanie, dar şi pe restul pieţelor dinEuropa de Vest care în prezent nu sunt acoperite, este al doileapilon al strategiei noastre, alături de construirea unei structuride vânzări dedicate. Iar dacă adăugăm şi extinderea gamei actualeprin noi modele, vă asigur că o să vedeţi şi în continuare Dacia întop." Stoll face referire la faptul că în ultimii doi ani Dacia afost marca auto cu cea mai mare creştere la nivelul Europei deVest, chiar dacă, iniţial, maşinile ce urmau a fi produse laPiteşti erau dedicate mai degrabă pieţelor emergente din întreagalume, nu celor dezvoltate. "Când am decis să facem o maşină precumLogan, ne-am bazat pe studii aprofundate de piaţă care spuneau căexistă un segment important de clienţi care aveau nevoie de unvehicul simplu, nu foarte scump, care să le satisfacă nevoiaprimară de mobilitate, dar să fie fiabil."
Eroarea de raţionament a francezilor a constat în estimareagreşită a dimensiunii acestui segment în Europa de Vest.
Mai atenţi la preţ
"În vestul Europei, acest curent de opinie a avansat mai rapiddecât ne-am aşteptat, iar odată cu venirea crizei acestcomportament - accentul pus pe preţ - a fost amplificat. Un clientdin trei din Europa de Vest spune acum că nu este dispus săplătească mai mult de 8.000 de euro pe o maşină nouă", afirmăStoll. Adică exact preţul unei Dacii, care a devenit astfel oalternativă foarte bună atât la maşinile second hand - 80% dintreclienţii Logan aveau înainte o maşină la mâna a doua -, cât şi lamaşinile mai scumpe, dar care nu aveau o imagine premium.
Iar dacă la aceste ingrediente adăugăm şi lansarea de cătreguvernele din Europa de Vest a unor ample programe de prime decasare, tocmai pentru a compensa scăderea vânzărilor ca urmare acrizei, este de la sine înţeles de ce Dacia a devenit rapid unadintre mărcile cu cel mai mare salt al vânzărilor din Europa.
"Acum câţiva ani, prea puţini dintre vest-europeni ştiau deDacia. Acum, gradul de notorietate a ajuns la 22%. E foarte bine,dar mai avem încă mult loc de creştere", afirmă Stoll, în timp cerevizuieşte pe bloc-notesul său câteva dintre cifrele pe caredepartamentul PR i-a permis să le discute.
"Avem o cotă de piaţă de 1,55% în Europa de Vest şi în uneleţări, precum Franţa, ajungem chiar la 4% sau mai mult. Anul acestaam câştigat trei locuri în topul celor mai bine vândute mărci şisuntem pe 17 la nivel european. Obiectivul meu este să trecemrapid, în următorii trei ani, de pragul de 2% cotă de piaţă", spunefrancezul .
Însă orice creştere a cotei de piaţă va fi mult mai grea de acumîncolo, deoarece, aşa cum spune şi francezul, toţi constructoriisunt invidioşi pe succesul Logan şi văd acum Dacia ca pe unpotenţial risc, ceea ce nu se întâmpla până acum. Iar într-o piaţăauto decimată de criza financiară, lupta pentru bani s-atransformat tot mai mult într-o luptă pentru supravieţuire.
Citiţi mai mult despre reţeaua de dealeri Dacia pewww.businessmagazin.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
