Auto

Datele statistice arată dezastrul din infrastructură: Într-un deceniu, niciun guvern nu a făcut vreun progres. Fundaţia Friedrich Ebert Stiftung: România a reabilitat din fonduri europene 3 km de cale ferată între 2014 şi 2020. În ultimii 14 ani au fost reabilitaţi 125 km de cale ferată din bani europeni, adică 0,6% din reţeaua totală

Datele statistice arată dezastrul din infrastructură: Într-un deceniu, niciun guvern nu a făcut vreun progres. Fundaţia Friedrich Ebert Stiftung: România a reabilitat din fonduri europene 3 km de cale ferată între 2014 şi 2020. În ultimii 14 ani au fost reabilitaţi 125 km de cale ferată din bani europeni, adică 0,6% din reţeaua totală

Autor: Răzvan Botea

18.03.2021, 10:00 398

România a reabilitat 3 km de cale ferată între 2014 şi 2020 din fonduri europene. În ultimii 14 ani au fost reabilitaţi 125 km de cale ferată din bani europeni, adică 0,6% din reţeaua totală, arată un studiu al fundaţiei Friedrich Ebert Stiftung România. Spre comparaţie, Polonia a reabilitat 1.607 km de cale ferată între 2007 şi 2020 din fonduri UE, ultimele două exerciţii financiare multi-anuale ale Uniunii Europene.

„Conform datelor OECD, la nivel european România alocă de departe cele mai puţine resurse pentru investiţii în sectorul feroviar, fiind semnificativ depăşită de ţări precum Croaţia, Cehia, Polonia, Ungaria, pentru a da doar câteva exemple relevante regional. Acest lucru are impact major asupra calităţii transportului feroviar din România”, notează Cornel Ban şi Sorin Gog, autorii studiului „PNRR şi căile ferate: O ocazie istorică pentru a acoperi deficitul de transport durabil în România.”

Autorii studiului scriu că România cere prea puţini bani prin Programul Naţional de Rezdresare şi Rezilienţă (PNRR) pentru dezvoltarea reţelei feroviare în România, prin comparaţie cu cererea de alocare de fonduri pentru infrastructura rutieră.

„Logica guvernului, că România are un deficit enorm pe rutier în general şi autostrăzi în particular, este oarecum contrazisă de faptul că ţări cu o poziţie similară, ca Bulgaria, au o abordare mai echilibrată şi au arătat că se poate să îţi refaci reţeaua feroviară primară cu bani europeni (...) Noi credem că alternativa mai raţională este abordarea slovenă, care se concentrează mai mult pe feroviar decât pe rutier în strategia de finanţare a infrastructurii cu fonduri europene.”

Această abordare, cum este cea slovenă, este aliniată la Pactul Climatic European, una din reperele la care se vor raporta atât fondurile structurale, cât şi PNRR: „Or, acest Pact o spune negru pe alb: prioritatea strategică este accelerarea mutării de la transport convenţional spre transport sustenabil şi inteligent, autostrăzile neîncadrându-se la acest capitol.”

 
 
AFACERI DE LA ZERO