Industria auto din România a încheiat 2025 cu prima scădere a cifrei de afaceri din ultimii cinci ani, pe fondul contracţiei pieţei europene. Businessul jucătorilor din automotive s-a comprimat cu până la cinci procente faţă e 2024, de la 34 la 32 de miliarde de euro.
Impozitul pe cifra de afaceri cu care guvernul a „jonglat“, cea mai scumpă energie din Europa şi o piaţă auto europeană cu volume mai mici decât în 2019 şi-au pus amprenta, iar mulţi componentişti au realizat şi disponibilizări în 2025. „În 2025 am înregistrat o scădere a producţiei de componente şi autovehicule, însă o parte din scădere a fost compensată de inflaţie şi creşterea preţurilor. În plus, la Dacia spre exemplu avem în producţie automobile mai scumpe, precum Bigster, iar la Craiova avem electrica Ford Puma Gen-E“, a spus Adrian Sandu, secretar general al ACAROM.
Cele două mari uzine din ţară, Dacia la Mioveni şi Ford Otosan la Craiova, au asamblat împreună 545.510 vehicule, cu 2,6% mai puţin decât recordul de 560.102 unităţi din 2024.
Scăderea reflectă criza industriei europene, unde producţia a coborât de la 13 milioane de vehicule în 2018 la 10-11 milioane, iar piaţa rămâne cu aproape două milioane de maşini sub nivelul din 2019. Producătorii de componente din România, conectaţi direct la uzinele din Europa de Vest, resimt impactul prin reduceri de comenzi şi restructurări. Aumovio a eliminat 641 de poziţii, Bosch a tăiat peste 500 de locuri de muncă la Timişoara, iar Adient închide fabrica din Ploieşti cu peste 1.000 de angajaţi afectaţi. Industria cere predictibilitate fiscală şi reducerea costurilor cu energia pentru a rămâne competitivă.
