Auto

La 100 de ani de la Unire, guvernul leagă Ardealul pe autostradă de Budapesta, nu de Bucureşti

Autor: Bogdan Alecu

14.07.2015, 00:08 26274

Pentru prima dată în istoria lor, Timişoara şi Aradul sunt le­gate de sâmbătă pe auto­stra­dă de o capitală euro­pea­nă, dar nu de cea a Româ­niei, ţară de care aparţin, ci de cea a Ungariei.

Mai mult, în 2016, când urmează să fie terminate şi bucăţile între Timi­şoa­ra-Deva şi Cluj-Sebeş, aproa­pe toate ma­rile oraşe ale Tran­sil­vaniei vor fi legate de Budapesta prin auto­stradă: Cluj, Sibiu şi nu în ultimul rând Târgu-Mureş din 2017, oraş-ca­pitală a ju­de­ţului Mureş, unde popu­laţia maghiară reprezintă 40%.

De la Târgu-Mureş pe autostradă se va putea ajunge la Buda­pesta parcur­gând circa 600 de kilometri în apro­xi­mativ patru ore.

Astfel, principalele oraşe al Transil­vaniei, cu excepţia Braşovului, vor avea conexiune directă pe autostradă cu Budapesta, nu cu Bucureştiul, în condi­ţi­ile în care traversarea Carpaţilor se va face în continuare pe dru­muri cu o bandă pe sens.

„Trebuie spus că diferenţele de dezvoltare între regiuni nu sunt doar de da­tă recentă, ci sunt parte a moştenirii is­torice. Aceste decalaje au fost într-o oare­care măsură atenuate după Marea Unire, întâi prin marile proiecte de in­fra­structură realizate în perioada in­ter­be­lică ce vizau conectarea tuturor pro­vinciilor prin şosele şi căi ferate, şi mai ales în perioada comunistă prin dezvol­ta­rea planificată şi industrializare“, a spus Vasile Iuga, PwC SEE Cluster Leader. El a subliniat că în condiţiile în care 70% din exporturile româneşti merg către statele membre ale UE, este cri­tic ca infra­struc­tura de transport care ne co­nectează cu Vestul să fie îmbunătăţită.

De partea cealaltă, guvernul a anulat la mijlocul lunii trecute con­ce­siu­nea construcţiei autostrăzii Comarnic -Braşov, care ar fi costat în total 160 mil. euro per kilometru pentru a fi construită şi întreţinută în următorii 30 de ani, în timp ce pentru A1 Piteşti - Sibiu abia anul viitor ar putea fi gata studiul de feza­bi­li­ta­te, reluat după ce studiul anterior a expirat.

În ceea ce priveşte co­ne­xiunea dintre Transilvania şi Moldova, autostrada Târgu-Mureş - Iaşi - Ungheni, care ar ajuta inclusiv Republica Moldova, ar fi gata, conform celui mai recent masterplan abia în 2019, cu toate că încă nu se ştie exact când vor începe lucrările.

Banatul şi Transilvania au atras grosul investiţiilor statului în auto­străzi şi drumuri naţionale din ultimii cinci ani, motiv pentru care şi expor­turile din această zonă sunt de 15 ori mai mari comparativ cu Moldova. De ase­menea, tot din Transilvania vin şi foş­tii miniştri ai transporturilor Ioan Rus, Ovidiu Silaghi, fostul premier Emil Boc şi actualul preşedinte Klaus Iohannis.

Transilvania şi Banatul, o zonă în care locuiesc 6,8 milioane de locuitori, adică o treime din populaţia României, a atras în ultimii cinci ani investiţii în autostrăzi şi drumuri naţionale de circa 16 miliarde de lei, în timp ce în Moldova, cu o populaţie de 4,2 milioane de locuitori, s-au cheltuit doar 1,8 miliarde de lei pe şosele în aceeaşi perioadă, arată o analiză a ZF pe baza datelor de la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR).

Pe de altă parte, sudul României, format din Oltenia, Muntenia şi Dobrogea, cu 7,3 milioane de locuitori (fără Bucureşti), a atras 4,6 miliarde de lei în perioada 2010-2014 pentru autostrăzi şi drumuri naţionale. Investiţiile statului în infrastructura rutieră în vestul ţării au permis acestei zone să atragă investitori şi să îşi dezvolte exporturile, dar la polul opus Moldova a fost lăsată de izbelişte din perspectiva proiectelor de şosele.

Alocarea disproporţionată a sumelor pentru infrastructura rutieră se află în strânsă corelaţie cu valoarea exporturilor. Astfel, anul trecut Transilvania şi Banatul au realizat exporturi de 98 de miliarde de lei, în timp ce în Moldova livrările externe au fost de 15 ori mai mici. Sudul României, fără Bucureşti, a generat exporturi de 77 de miliarde de lei, însă în această zonă este inclus şi judeţul Argeş, unde este înregistrat şi cel mai mare exportator local, Dacia, care trimite la extern maşini de 17-18 miliarde de lei anual, potrivit datelor ZF.

Dezechilibrele de dezvoltare s-au accentuat după 1989 ca urmare a procesului de dez­industrializare mai rapidă în judeţele din est şi sud, în vreme ce regiunile vestice ale ţării au fost avantajate de apropierea de piaţa vest-europeană şi au atras investiţii străine în ritm susţinut.

„În acest moment, chiar dacă în judeţele din sud rata şomajului este mai ridicată, participarea populaţiei pe piaţa muncii mai redusă şi salariile mai scăzute, deci atractive pentru investitori, aceştia sunt descurajaţi de starea precară a infrastructurii de transport, ceea ce face dificil transportul produselor către piaţa vest-europeană“, a spus Vasile Iuga. Astfel, dacă Timişoara şi Sibiul au atras investiţii ale Continental atât în producţie şi dezvoltare de componente electronice, sector unde salariul mediu net trece de 3.000 de lei, Caracalul a atras numai o investiţie a japonezilor de la Yazaki în producţia de cablaje, unde salariul este cel minim pe economie.

„În ultimul deceniu în România s-au dezvoltat în jurul marilor oraşe clustere industriale şi tehnologice. Este nevoie de o reconectare inteligentă a României prin realizarea de proiecte de infrastructură (de transport auto, feroviar, de comunicaţii, etc.). Această reconectare poate fi un factor de dezvoltare şi o modalitate de a reduce decalajele de dezvoltare între regiuni“, a declarat Vasile Iuga. În opinia sa România are nevoie de o strategie coerentă de dezvoltare a infrastructurii, conectând toate provinciile ţării, care să permită atragerea unor investiţii industriale semnificative şi în sudul şi estul României, şi care să conducă la reducerea şomajului - îndeosebi a celui structural - şi accelerarea creşterii economice şi a dezvoltării sociale.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO