Ministrul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, Lucian Bode a declarat joi, că prevederile legislative din Pachetul de Mobilitate 1 vor afecta negativ transportatorii români, economia şi clima. "Suntem dezamăgiţi", a afirmat ministrul într-un comunicat remis joi.
“În forma actuală, prevederile acestui Pachet de iniţiative Mobilitate I vor avea un impact sever asupra transportatorilor români, a economiei naţionale şi europene şi a climei, din perspectiva emisiilor de CO2 din transportul rutier. Sunt aspecte ce nu sunt corect reglementate, astfel încât Pachetul Mobilitate I să prevadă măsuri echitabile tuturor transportatorilor din Europa. Trebuie accentuată nevoia de unitate pe piaţa europeană şi nu de diviziune între statele periferice din punct de vedere geografic si cele din centrul Europei", a declarat ministrul Transporturilor.
Acesta a adăugat că legislaţia europeană trebuie să vizeze valori ale Uniunii Europene precum siguranţa şi securitatea rutieră, îmbunătăţirea mediului de lucru pentru şoferi şi reducerea emisiilor climatice.
"Noile reglementări ar trebui să respecte libertăţile fundamentale pe care se întemeiază Uniunea Europeană şi piaţa unică, dar şi obiectivele principale pentru domeniul transporturilor rutiere, precum asigurarea siguranţei şi securităţii rutiere, dar şi a mărfurilor şi a celor implicaţi în acest sector, îmbunătăţirea condiţiilor de lucru pentru conducătorii auto, reducerea emisiilor din transportul rutier, asigurarea cadrului legislativ pentru concurenţă loială în transporturi, reducerea birocraţiei, eficientizarea controlului, creşterea gradului de digitalizare în transporturi", a spus Lucian Bode.
Ministrul şi-a exprimat dezamăgirea şi prevede disfuncţionalităţi în lanţurile de aprovizionare europene, fragmentarea pieţei transporturilor şi creşterea netă a emisiilor din transporturi.
"Suntem dezamăgiţi, pentru că în locul acestor obiective, atinse doar parţial, se prefigurează o distorsionare a principiilor de funcţionare a Uniunii Europene, disfuncţionalităţi în lanţurile de aprovizionare europene, fragmentarea pieţei transporturilor şi creşterea netă a emisiilor din transporturi”, a mai explicat Lucian Bode.
Pachetul legislativ Mobilitate I s-a aflat, pe durata mandatului Preşedinţiei finlandeze a Consiliului UE, în faza de negociere în cadrul trialogurilor între Consiliul Uniunii Europene, Parlamentul European şi Comisia Europeană, încercându-se obţinerea unui acord final pe acest dosar.
Potrivit comunicatului Ministerului, de la începutul negocierilor, la nivelul Consiliului şi până în prezent, poziţia României pe acest pachet legislativ a fost una clară, coerentă, fermă şi constructivă, care a urmărit protejarea intereselor transportatorilor români pe piaţa transporturilor rutiere din Uniunea Europeană şi identificarea unor soluţii echilibrate şi echitabile în cadrul negocierilor.
Poziţia României în cadrul negocierilor a avut la bază următoarele obiective generale şi principii fundamentale:
- modificările legislaţiei în vigoare ar trebui să vizeze soluţionarea problemelor identificate prin stabilirea unor reguli clare, simple, coerente, care să permită o aplicare eficientă, unitară şi nediscriminatorie în Satele Membre;
- modificările propuse ar trebui să respecte principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii, drepturile fundamentale la liberă circulaţie a persoanelor, bunurilor şi serviciilor, să contribuie la îmbunătăţirea funcţionării Pieţei Unice, nu să determine o fragmentare a acesteia;
- în acelaşi timp, noile reglementări ar trebui să respecte obiectivele fundamentale stabilite la nivelul Uniunii Europene pentru domeniul transporturilor rutiere, precum asigurarea siguranţei şi securităţii mărfurilor şi a celor implicaţi în acest sector, creşterea nivelului de siguranţă rutieră, îmbunătăţirea condiţiilor de lucru pentru conducătorii auto, reducerea emisiilor din transportul rutier, asigurarea cadrului legislativ necesar pentru desfăşurarea operaţiunilor de transport rutier în condiţii de concurenţă loială, reducerea birocraţiei, eficientizarea controlului, creşterea gradului de digitalizare în transporturi etc.;
- noile reguli ar trebui să asigure deschiderea treptată a pieţei, nu să introducă bariere suplimentare de acces la piaţă, să nu conducă la creşterea nejustificată a sarcinilor administrative şi financiare pentru întreprinderi şi autorităţile de control;
- necesitatea de clarificare a unor prevederi actuale nu trebuie să ducă la supra-reglementare.
De asemenea, România a susţinut necesitatea unor dezbateri suplimentare pe marginea aspectelor sensibile din pachet şi eliminarea tuturor incertitudinilor tehnice şi juridice legate de aplicarea noilor reguli. În aceste condiţii, România a exprimat rezerva negativă faţă de acordarea mandatului de negociere pentru Preşedinţia finlandeze, pentru trialogul din 11 decembrie 2019 cu Parlamentul European şi Comisia Europeană, potrivit comunicatului.
