♦ ZF a început o campanie despre cum transformăm autostrada Moldovei în prosperitate şi va publica o serie de articole legate de cum este impulsionată dezvoltarea de conectivitatea cu autostrada.
Dezvoltarea infrastructurii rutiere din România este esenţială pentru competitivitatea industriei iar pentru producătorii de carton ondulat, transportul rapid şi eficient reprezintă unul dintre factorii decisivi în stabilirea costului final al produselor. Din această perspectivă, Autostrada A7 devine o investiţie extrem de importantă pentru economia reală, potrivit lui Nicu Dragomir, asociatul fabricii de carton ondulat Kemn Pack din Focşani, cu afaceri de 28 mil. lei anul trecut. „Avem o activitate bazată pe un lanţ logistic complex. Materia primă principală, hârtia pentru carton ondulat, este aprovizionată din mai multe zone: Suceava, Adjud, Drobeta-Turnu Severin, dar şi din import, din ţări precum Turcia, Serbia şi Germania. În procesul de producţie folosim şi amidon provenit din judeţul Ialomiţa“, a spus pentru ZF antreprenorul.
Un aspect important al acestei industrii este faptul că produsul finit are un volum mare şi o greutate relativ mică, ceea ce face ca transportul să aibă o pondere semnificativă în costul final, susţine antreprenorul.
Un camion complet încărcat transportă, în medie, doar 5–7 tone de carton ondulat, din cauza volumului mare ocupat de produs. Din acest motiv, costurile de transport influenţează direct preţul ambalajelor.
Clienţii companiei sunt distribuiţi în Bucureşti, Buzău, Ploieşti, Târgovişte, Piteşti, Mioveni, Craiova, Bacău şi alte oraşe, iar produsele sunt livrate exclusiv pe piaţa naţională.
Kemn Pack se numără printre cei opt producători de carton ondulat din România. Compania furnizează plăci din carton ondulat pentru alţi producători de ambalaje, precum şi separatoare din carton utilizate în diferite industrii. De asemenea, produce cutii şi ambalaje din carton ondulat pentru o gamă largă de clienţi, producători industriali, sectorul HoReCa, automotive, alimentar, comercianţi, magazine online şi firme de logistică. Compania produce cutii din 2011 şi carton ondulat din 2016, investiţia totală în unitatea de producţie s-a ridicat la 10 mil. euro în mai mule etape. Pentru acest an, antreprenorul estimează afaceri de 40 mil. lei la fabrica din Focşani.
„Autostrada A7 aduce beneficii concrete pentru industria din zona Vrancea. Accesul rapid din autostradă prin nodul Slobozia Ciorăşti, cu legătură directă către Coteşti, 10 km, - 10 minute de la A7 pana in curtea fabricii, permite transportatorilor să ajungă mult mai repede către principalele rute naţionale“
Reducerea timpilor de transport înseamnă costuri mai mici, livrări mai rapide şi o predictibilitate mai bună pentru întreaga activitate logistică.
„Pentru industria cartonului ondulat, unde volumul transportat este mare şi livrările trebuie realizate rapid, Autostrada A7 reprezintă un sprijin real pentru dezvoltarea economică şi pentru creşterea competitivităţii companiilor româneşti. Infrastructura modernă înseamnă eficienţă, iar eficienţa se reflectă direct în preţuri mai bune şi servicii mai rapide pentru clienţi“.
Anul trecut s-a încheiat cu deschiderea a circa 50 de kilometri pe A7 între Focşani şi Adjud iar anul acesta promite extinderea autostrăzii Moldovei până la Paşcani.
Datele arată că în Focşani sunt active peste 11.000 de companii. Top 500 de firme din Focşani au raportat în 2024 afaceri totale de 5,8 mld. lei, profit net de 385 mil. lei şi 14.000 de angajaţi, potrivit datelor de la Bridge to Information.
Pe lângă fabrica de ambalaje din carton ondulat, Nicu Dragomir mai este cofondator alături de Marian Spînu la Deep Serv, un business fondat în anul 2000, cu 500 de angajaţi şi afaceri de peste 53 mil. lei în servicii profesionale de curăţenie.
„Construcţia Autostrăzii A7 este una dintre cele mai importante investiţii de infrastructură din regiunea Moldovei şi poate genera oportunităţi reale de dezvoltare. Totuşi, experienţa economică arată că autostrăzile, singure, nu creează dezvoltare, ci amplifică avantajele regiunilor care au deja infrastructură economică, educaţie şi investiţii“,
Antreprenorul mai subliniază în cazul municipiului Focşani, există riscul ca această conectivitate mai bună să faciliteze migraţia resursei umane şi a investiţiilor către oraşe care au deja un ecosistem economic mai dezvoltat. În apropiere, Bacău, Buzău sau Galaţi beneficiază de universităţi, infrastructură educaţională şi parcuri industriale care atrag investiţii şi forţă de muncă calificată.
„În schimb, în zona Focşaniului lipsesc încă universităţile puternice, parcurile industriale şi centrele de cercetare, elemente care stau la baza creşterii economice regionale. Fără aceste structuri, infrastructura rutieră poate deveni mai degrabă un canal prin care oamenii şi capitalul pleacă spre alte centre regionale“.
El a mai subliniat că dezvoltarea economică a unei regiuni nu vine doar din infrastructură, ci dintr-un mix de factori care generează PIB: industrie, educaţie, servicii, antreprenoriat şi turism. Din acest punct de vedere, judeţul Vrancea are încă un potenţial insuficient valorificat, potrivit lui.
„De exemplu, zona are un patrimoniu viticol important, dar turismul viticol este încă modest dezvoltat. De asemenea, infrastructura hotelieră şi serviciile turistice sunt limitate, deşi există oportunităţi în zona turismului rural, gastronomic sau de weekend pentru piaţa din Bucureşti“
În acelaşi timp, lipsa unor zone industriale moderne sau parcuri industriale funcţionale reduce capacitatea regiunii de a atrage investiţii productive care să creeze locuri de muncă şi valoare adăugată.
„În concluzie, Autostrada A7 poate fi o şansă majoră pentru dezvoltarea economică a Vrancei, dar doar dacă este însoţită de o strategie clară de dezvoltare regională: investiţii în educaţie tehnică, crearea de parcuri industriale, dezvoltarea turismului şi sprijinirea antreprenoriatului local. Altfel, există riscul ca infrastructura să accelereze dezvoltarea oraşelor deja consolidate din regiune, în timp ce oraşele fără o strategie economică clară vor rămâne în urma lor“.
