Anul 2024 a reprezentat un punct de cotitură pentru dezvoltarea infrastructurii în România. În contextul unor investiţii fără precedent, al mobilizării rapide a operatorilor economici şi al sprijinului financiar din partea fondurilor europene şi a bugetului naţional, ţara noastră a progresat semnificativ în modernizarea reţelelor de transport. De la inaugurarea de noi autostrăzi şi drumuri expres, la modernizarea sistemului feroviar şi a aeroporturilor, realizările din 2024 sunt esenţiale pentru creşterea competitivităţii economice, îmbunătăţirea mobilităţii cetăţenilor şi atragerea investiţiilor străine.
Printre realizările de referinţă în domeniul autostrăzilor şi drumurilor expres, se numără Autostrada A7, unul dintre cele mai aşteptate proiecte, care a fost finalizat parţial, cu segmente de peste 100 km puse în trafic. Această autostradă este o verigă esenţială în reţeaua naţională, conectând zone importante şi facilitând circulaţia între regiuni. Drumul expres Craiova–Piteşti, finalizat parţial, reduce semnificativ timpul de deplasare între cele două oraşe, iar Autostrada Sibiu–Piteşti, parte integrantă a Coridorului IV paneuropean, beneficiază de un segment de 30 km, situat între Curtea de Argeş şi Piteşti, inaugurat înainte de termen, demonstrând capacitatea de mobilizare şi eficienţa constructorilor implicaţi.
Noile drumuri de mare viteză reduc durata călătoriilor şi stimulează economia locală, prin accesul rapid şi eficient la principalele centre urbane şi zone industriale, care aduce noi oportunităţi de dezvoltare economică şi încurajează investiţiile în diverse sectoare. În plus, infrastructura rutieră modernizată contribuie la integrarea României în reţeaua europeană de transport, oferind un cadru propice pentru comerţul internaţional şi pentru atragerea de fonduri europene suplimentare.
Dacă în 2024 au fost inauguraţi aproximativ 197 km de drumuri de mare viteză, în prezent, peste 760 km de autostrăzi şi drumuri expres sunt sub contract sau în execuţie. În 2025, se preconizează inaugurarea altor 400 km, conform obiectivelor stabilite în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
După o lungă perioadă de stagnare, sectorul feroviar a beneficiat şi el de investiţii majore, vizând atât reabilitarea căilor ferate, cât şi achiziţia de trenuri noi. Printre principalele realizări se numără punerea în circulaţie a primului tren electric nou, după 35 de ani de absenţă a inovaţiilor în domeniu; noul tren electric este parte a unui lot de 189 de trenuri achiziţionate pentru reţeaua naţională. De asemenea, infrastructura de cale ferată a fost modernizată, ceea ce a dus la reabilitarea mai multor secţiuni ale reţelei feroviare, prin modernizarea semnalizării, reabilitarea viaductelor şi îmbunătăţirea calităţii şinelor.
În anul 2024, aeroporturile din România au trecut şi ele prin transformări semnificative, menite să îmbunătăţească experienţa pasagerilor şi să faciliteze circulaţia internaţională. Un exemplu elocvent este Aeroportul Internaţional „Traian Vuia” din Timişoara, care a beneficiat de modernizarea terminalului Schengen, ceea ce a sporit capacitatea şi eficienţa operaţională.
Finanţarea dezvoltării infrastructurii din România s-a bazat pe un mix de surse şi modele menite să asigure atât investiţii pe termen lung, cât şi flexibilitate în executarea proiectelor. Printre principalele mecanisme financiare şi modele de finanţare se numără fondurile europene, mai exact, Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi Fondul de Coeziune, utilizate pentru modernizarea reţelei de transport şi pentru reabilitarea căilor ferate, CEF (Connecting Europe Facility), pentru proiecte de infrastructură care se integrează în reţeaua europeană şi care a permis finanţarea unor segmente de autostrăzi şi drumuri expres, precum şi PNRR privind transportul sustenabil. Fondurile europene sunt completate de finanţarea publică directă din bugetul naţional, parteneriatele public-private (PPP), care beneficiază de un cadru legal îmbunătăţit în 2023–2024 pentru a atrage investitori privaţi, emiterea de obligaţiuni verzi pentru transportul curat (în 2024, România a realizat prima sa emisiune de obligaţiuni verzi pe pieţele financiare internaţionale, în valoare de 4 miliarde de euro), credite de la instituţii financiare internaţionale, cum ar fi Banca Europeană de Investiţii (BEI) sau Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).
Progresul realizat în 2024 este o mărturie a eforturilor depuse şi un motiv suplimentar de încredere în viitor – unul în care infrastructura modernă devine fundamentul unei economii dinamice, al unei societăţi conectate şi al unei Românii integrate în standardele europene.
