Auto

Reînvie intervenţionismul economic? Guvernul Franţei a descurajat fuziunea dintre Renault şi Fiat după ce preşedintele Macron a propus o nouă eră revoluţionară în Europa a implicării guvernelor în business

EMMANUEL MACRON în 2014 în calitate de ministru al economiei franceze, alături de fostul CEO al Renault
CARLOS GHOSN. Macron este acum preşedintele Franţei

EMMANUEL MACRON în 2014 în calitate de ministru al economiei franceze, alături de fostul CEO al Renault CARLOS GHOSN. Macron este acum preşedintele Franţei

Autor: Bogdan Cojocaru

06.06.2019, 21:20 1387

♦ Fiat Chrysler Automobiles şi-a retras brusc oferta de a se alia printr-o fuziune de 33 de miliarde de euro cu producătorul francez auto Renault, acuzând „condiţii politice“ potrivnice în Franţa ♦ Guvernul de la Paris are o participaţie de 15% la Renault şi o lungă istorie de intervenţii în economie.

În toamna anului 2016, în încercarea disperată de a salva o fabrică Alstom, guvernul francez a cheltuit aproape 500 de milioane de euro pe trenuri de mare viteză de care ţara nu avea nevoie, scrie Financial Times.

Trenurile TGV ultramoderne, care pot rula cu 320 de kilometri pe oră, au fost puse în circulaţie pe linii regionale clasice, unde viteza maximă este în cel mai bun caz de 200 de kilometri pe oră. Guvernul s-a grăbit să intervină pentru că în 2017 urmau alegeri preşedinţiale. În Franţa, preşedintele este şeful guvernului. Efortul a fost remarcat de public, dar nu în sensul dorit la Paris. Prin boardurile din capitala ţării circula gluma că dacă industria de apărare dă de greu, statul ar putea folosi avioane de luptă Rafale de la Dassault pe post de autobuze. Alţii sugerau ca apa de băut să fie înlocuită cu lapte de la Danone. Partidul Socialist al preşedintelui de atunci François Hollande a pierdut alegerile.

O altă intervenţie, din 2014, n-a lăsat loc de glume. Renault a fost şocat când guvernul şi-a majorat participaţia la companie de la 15% la aproape 20% înaintea unui vot important la întâlnirea generală anuală a acţionarilor. Manevra a permis statului să forţeze introducerea unei legi care i-a dat drepturi de vot duble şi a schimbat fragila balanţă de putere în structura alianţei Renault-Nissan. Renault, partenerul dominant în această alianţă, a trebuit să renunţe la o parte din puterile sale.

Acum, Fiat şi-a retras oferta de fuziune, pe cale de acceptare de către boardul Renault, după ce guvernul francez a cerut pentru a doua oară o amânare a deciziei finale pe motiv că trebuie să se asigure că Nissan acceptă acordul. Guvernul francez este cel mai mare acţionar al Renault şi are cuvântul cu cea mai mare greutate în luarea deciziilor.

Intervenţia guvernului în cazul Fiat vine în contextul în care acesta este presat să acţioneze mai dur de o decizie a General Electric de a elimina peste 1.000 de locuri de muncă din Franţa. Restructurarea are loc cu toate că grupul american promisese că va proteja locurile de muncă de acolo când a cumpărat Alstom în 2015, notează Reuters. Statul francez are participaţii la aproape 80 de companii, multe considerate strategice şi care au circa 1,7 milioane de angajaţi, şi ţine sub control ferm ale câteva sute de firme. Printre intervenţiile de succes se numără salvarea de la colaps a constructorului auto Peugeot în 2014. De asemenea, guvernul a ajutat şi companiile de servicii pentru industria petrolului CGG şi Technip când preţurile ţiţeiului au scăzut accentuat, spun surse apropiate situaţiei.

Emmanuel Macron, actualul preşedinte al Franţei şi fost ministru al industriei în guvernul Hollande, a spus încă înainte de a candida că statul are un rol de jucat în apărarea intereselor ţării - moderând plăţile către executivi, împiedicând mutarea locurilor de muncă în străinătate şi salvând companiile care au probleme. Aici trebuie spus că fostul director general al Renault Carlos Ghosn a pierdut controlul companiei într-un scandal privind tocmai felul în care era recompensat.

Scandalul a fost declanşat de Nissan. Macron merge mai departe decât predecesorii săi cu tradiţia intervenţiei statului propunând, în martie, o nouă eră revoluţionară, la nivelul întregii Europe, pentru implicarea guvernelor în business, scrie The Economist. „Nu putem suferi în linişte“ în timp ce alte puteri globale încalcă principiul „competiţiei loiale“, a spus Macron. Cu alte cuvinte, el propune ca Europa să folosească aceleaşi tactici utilizate de concurenţii ei pe care până nu de mult le critica. Însă Macron nu este singur în această tendinţă. De-a lungul şi de-a latul continentului politicienii caută să influenţeze sectorul de business folosind tactici precum regle­men­tarea, forţarea managerilor să facă anumite afaceri şi majorarea participaţiilor statului la companii.

La Renault-Nissan, remarcă The Economist, că­derea lui Ghosn se împleteşte cu o luptă pentru control între guvernele Franţei şi Japoniei. În Ger­ma­nia, ministrul economiei Peter Altmaier a cerut ca gi­ganţi precum Siemens şi Deutsche Bank să fie pro­te­jaţi. Recent, s-a aflat că guvernul olandez a acumulat un pachet de 14% din acţiunile Air France-klm pentru a ajuta transportatorul aerian fanion să „aibă performanţe mai bune“. Iar Italia este pe punctul de a-şi majora la 10% participaţia la Telecom Italia, companie pe care a început s-o privatizeze în urmă cu 21 de ani.

Aceasta nu l-a împiedicat pe vicepremierul italian Luigi Di Maio, liderul Mişcării 5 Stele, să atace intervenţiile Parisului. „Când politicienii încearcă să intervină în chestiunile economice, nu iese întotdeauna cum trebuie. Nu voi comenta mai mult, dacă Fiat şi-a retras oferta este pentru că nu a văzut niciun avantaj economic sau vreun alt tip de avantaj“, a spus Di Maio.

Acastă revenire a intervenţionismului de stat are ca scop întărirea industriei. Însă, scrie The Economist, cel mai probabil rezultat al eforturilor este vătămarea consumatorilor şi întunecarea perspectivelor de afaceri. În Franţa, modelul intervenţionist a avut mare succes după cel de-al Doilea Război Mondial, când guvernul a creat campioni naţionali în sectoare noi, esenţiale pentru dezvoltare. SNCF a construit liniile de cale ferată de mare viteză. Air France a fost unul din primii operatori aerieni care şi-a dotat flota cu avioanele supersonice Concorde. Iar EDF a construit reţeaua de 58 de reactoare nucleare ale Franţei.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO