Auto

Şantierele navale din Croaţia: apusul unei industrii

Şantierele navale din Croaţia: apusul unei industrii

Autor: Catalina Apostoiu

21.12.2018, 00:00 316

Asemeni minerilor şi siderurgiştilor,  muncitorii din şantierele navale croate constituiau o categorie respectată în fosta Iugoslavie comunistă, însă astăzi aceştia se luptă să fie plătiţi, trăind sfârşitul industriei lor, potrivit capital.fr.

Pe şantierul naval Uljanik, cel mai mare din Croaţia, macaralele sunt încremenite în tărece.

De mai bine de două luni, sute de muncitori au fost în cea mai mare parte a timpului în grevă.

Spectrul falimentului este ameninţător, „muncitorilor le este foame“, spune şeful comitetului de grevă, Boris Cerovac.

Aceştia au declanşat pe 22 octombrie a treia grevă din acest an pentru că nu şi-au primit salariile.

De atunci, au primit mici sume aleatorii.

Luni, aceştia au decretat o pauză în mişcarea lor de protest pentru a mulţumi clienţi nemulţumiţi.

Precizarea că salariile acestora sunt oficial uşor peste venitul mediu naţional (840 de euro) nu mai are sens.

„E de rău, salariile sunt în întârziere, oamenii pleacă.

Ne apropiem de momentul în care nu vor mai fi suficienţi oameni pentru a protesta.

Ce să mai vorbim de construit nave“, spune Orce Stojkovski, muncitor.

Din ianuarie, aproximativ un sfert din cei 4.500 de muncitori de la Uljanik au părăsit compania, cei mai mulţi plecând peste hotare să-şi caute de lucru.

În 2018 Uljanik a anulat cel puţin nouă comenzi.

În era iugoslavă, industria navală croată se situa pe locul trei în lume.

De la cel de-al doilea război mondial, şantierele ţării au produs 1.150 de vapoare civile, de mărfuri şi tankere.

La sfârşitul anilor ’80, industria avea 21.000 de angajaţi.

Astăzi au rămas doar 6.000, iar industria nu mai reprezintă mai mult de 0,6% din piaţa şantierelor navale, dominată de China, Coreea de Sud şi Japonia.

Destrămarea Iugoslaviei, dar şi tranziţia dureroasă şi neîmplimnită către sectorul privat, impusă de UE înaintea aderării Croaţiei la UE în 2013, au jucat un rol major în criza acestei industrii.

În opinia analiştilor, restructurarea nu a fost suficientă pentru a repune industria pe picioare, deşi statul, încă deţinător a 25% din Ulkanik, a injectat 4 mld. euro în aceasta.

Industria a supravieţuit numai graţie subvenţiilor publice. 

Un nou plan de salvare a Ulkanik, cu participarea unei companii locale, este acum analizat.

Precedentul a fost respins de Bruxelles din cauza rolului excesiv jucat de stat.

Un eşec ar semnala fără îndoială „sfârşitul şantierelor navale croate“, avertizează sindicalistul Djino Sverko.

În Croaţia, turismul este adesea menţionat drept soluţia problemelor economice, însă mulţi estimează că ţara nu-şi poate baza economia exclusiv pe acest sector.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO