Ungaria trece printr-una dintre cele mai grave crize de forţă de muncă din istoria recentă, vizibilă mai ales în sectorul auto, un important motor de creştere economică şi cu o concentrare mare de investitori străini. Furnizorii de piese auto din această ţară speră că Brexitul îi va descuraja pe maghiari să-şi mai caute de lucru în Occident.
Constructori auto precum Audi şi Daimler au transformat Ungaria într-un centru al industriei auto europene. Acest boom atrage pe lângă producătorii de maşini furnizori de piese şi componente. Printre ultimii veniţi se numără Apollo Tyres, un furnizor de anvelope din India. Acesta vrea să construiască în Ungaria o fabrică, o investiţie de 475 mil. euro. Reprezentanţii companiei spun că aceasta va fi cea mai mare fabrică greenfield de anvelope din Europa, potrivit Economic Times.
Producţia ar trebui să înceapă anul viitor şi este destinată întregii pieţe europene. Premierul Viktor Orban a descris uzina ca fiind una dintre cele mai mari investiţii străine din Ungaria. În general, guvernul maghiar anunţă cu fast venirea investitorilor străini în sectorul auto al ţării.
Acesta asigură locuri de muncă pentru mai mult de 100.000 de persoane şi participă cu peste 10% la exporturile ţării. MAGE, o organizaţie locală de comerţ, estimează că fabricile auto din Ungaria, dominate de companii occidentale, au livrat circa jumătate de milion de autovehicule anul trecut.
Audi şi Daimler, producători auto din Germania, au lăsat să se înţeleagă că problema de pe piaţa muncii din Ungaria îi afectează, scrie Reuters. „Există unele motive de îngrijorare. Dacă ne gândim la capitalul uman, vedem probleme în ceea ce priveşte găsirea de colegi cu pregătire suficientă“, a spus la o conferinţă despre sectorul auto Peter Koessler, director al Audi Ungaria.
Audi a investit 8,5 mld. euro în fabrica pe care o are în oraşul maghiar Gyor, în timp ce Daimler a anunţat în iunie extinderea uzinei Mercedes din Kecskemet cu o investiţie de un miliard de euro. Audi, care a produs peste două milioane de motoare şi mai mult de 160.000 de maşini în Ungaria anul trecut, sponsorizează universităţile locale pentru a se asigura că va avea personalul de care are nevoie.
Koessler a explicat că guvernul maghiar ar trebui să facă ceva pentru a le permite angajaţilor să-şi găsească mai uşor locuinţe şi pentru a îmbunătăţi infrastructura astfel încât forţa de muncă să poată avea o mobilitate mai mare.
„Acestea sunt provocări mari. Dacă reuşim să trecem peste ele, perspectivele dezvoltării industriei auto din Ungaria vor fi bune“, a mai spus Koessler.
Christian Wolff, CEO al Mercedes-Benz Manufacturing Ungaria, a explicat şi el că „situaţia de pe piaţa muncii va face probleme în viitor“. Cea mai recentă investiţie a companiei în Ungaria creează 2.500 de locuri de muncă.
Daimler a trebuit să investească în educaţia locală şi să asigure pentru muncitorii de la Kecskemet facilităţi precum grădiniţe şi locuinţe.
Wolff a atenţionat că firmele ungureşti n-ar trebui să se lase prinse într-o spirală a majorărilor salariale în efortul de a ajunge rapid la nivelul salariilor din Vest deoarece astfel ar eroda competivitatea Ungariei.
MAJOSZ, o asociaţie a furnizorilor din industria auto maghiară, a avertizat că problemele acestei ţări în ceea ce priveşte atragerea şi păstrarea forţei de muncă sunt printre cele mai mari din grupul statelor Visegrad. Asociaţia crede că ieşirea Marii Britanii din UE ar ajuta Ungaria să reţină din forţa de lucru care altfel ar emigra, potrivit just-auto.com.
Mai mult de jumătate din companiile din Ungaria nu pot atrage personal suficient din cauza lipsei de forţă de muncă, arată un sondaj efectuat de compania de recrutare ManpowerGroup, potrivit Reuters. Mai exact, 57% dintre companiile care au participat la studiu au spus că le este dificil să găsească personalul de care au nevoie. Acesta este cel mai ridicat nivel de când Manpower publică acest studiu. Anul trecut, indicatorul a arătat că 47% dintre companii aveau astfel de probleme. Media alcătuită din indicii calculaţi pentru 42 de ţări este de 40%.
„Companiile ungureşti concurează pentru salariaţi nu doar cu rivalii locali ci şi cu angajatori din ţări din Europa de Vest şi din vecinătate“, a explicat Laszlo Dalanyi, CEO-ul local al Manpower. Ani de imigraţie în Vest au creat o penurie de angajaţi disponibili în Europa de Est. Printre dezavantajele Ungariei Dalanyi a enumerat salariile mici, care descurajează angajaţii.
„Companiile ungureşti simt că majorarea salariilor le-ar ameninţa competitivitatea. Totuşi, penuria de forţă de muncă a ajuns la nivelul în care afectează şi competitivitatea“, a mai spus Dalanyi.
Studiul a găsit că o treime din companiile din Ungaria nu pot face angajări deoarece nimeni nu se arată interesat de locurile de muncă disponibile. Pentru o altă treime, problema este lipsa de calificare.
Samsung Electronics, companie sud-coreeană, a ales să rezolve problema lipsei de forţă de muncă din Ungaria recrutând personal din Ucraina. Guvernul Orban se opune gălăgios planurilor UE de distribuire a imigranţilor.
