Şaptesprezece mărci auto dintr-un total de 44 comercializate în România au înregistrat vânzări în creştere în primele patru luni ale acestui faţă de perioada similară a anului trecut, arată o analiză a ZF pe baza statisticilor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA). Analiza mai arată şi că alte trei mărci au realizat vânzări după ce în statistica aferentă aceleiaşi perioade din 2011 nu livraseră nicio maşină.
Pe de altă parte, alte 24 de mărci continuă să înregistreze un declin al vânzărilor.
Doar două branduri "de volum" au creşteri
Dintre cele 17 branduri care au înregistrat un plus faţă de anul trecut doar două mărci sunt din categoria "de volum" - Ford şi Hyundai - şi s-au clasat pe locurile 16 şi 17, cu un avans de 18,5% la peste 1.900 de vehicule în cazul mărcii americane, respectiv de 6% pentru cea sud-coreeană la puţin peste 850 de unităţi.
Cele mai mari creşteri au fost înregistrate în acest an de mărcile Lancia, DAF, Land Rover, Volvo şi Infiniti, ce au crescut cu până la 216% în primele patru luni ale acestui an.
În cazul mărcii Lancia creşterea este de la şase maşini la aproape 20, aceasta venind în contextul în care şi gama mărcii italiene s-a extins anul trecut, aceasta preluând şi modele de la Chrysler.
În timp ce mărcile premium cresc, acestea având şi cel mai ridicat procent de achiziţii de către firme, brandurile auto "dependente" de persoanele fizice şi achiziţiile prin programul de casare au continuat declinul. În cazul autoturismelor, cele mai mari scăderi au fost înregistrate de mărcile Smart, Seat, dar şi Chevrolet, Honda sau Opel. În cazul Dacia declinul a fost de peste 16%, la aproape 5.800 de autovehicule.
În cazul mărcilor Maserati, Jeep şi Volvo Trucks, acestea nu au vândut anul trecut nicio maşină în primele patru luni, anul acesta înregistrând vânzări de patru, 40, respectiv 145 de unităţi conform APIA.
"Rabla" nu ajută
Continuarea declinului mărcilor de volum vine în contextul în care la o lună şi jumătate de la demararea noului program de casare Administraţia Fondului pentru Mediu aproape a epuizat tichetele, însă nici 15% din acestea nu au ajuns să fie utilizate efectiv la achiziţia unei maşini noi.
Emiterea a doar 30.000 de tichete "Rabla" în acest an, dar şi anunţurile cu privire la o posibilă blocare a programului au dus la triplarea preţurilor tichetelor pe piaţa liberă faţă de anii anteriori.
Peste 22.000 de maşini mai vechi de zece ani s-au casat la unităţile Remat la o lună şi jumătate de la demararea noului program, însă mai puţin de 3.300 de tichete dintre acestea au fost utilizate pentru a achiziţiona 1.100 de maşini noi, în condiţiile în care pentru fiecare automobil nou se pot utiliza trei tichete, cu o valoare cumulată de aproape 2.700 de euro. Astfel, având în vedere că în piaţă încă sunt tranzacţionate aproape 19.000 de tichete, cu ajutorul acestora s-ar putea achiziţiona peste 6.300 de maşini noi, echivalentul unei luni întregi de vânzări.
Spre comparaţie, în aprilie pe piaţa locală s-au vândut 6.650 de maşini noi, în scădere cu peste 21% faţă de perioada similară a anului trecut, în timp ce faţă de luna martie creşterea este de numai 14%. Spre comparaţie, anul trecut în luna aprilie, când a demarat programul de casare, creşterea faţă de luna anterioară a fost de aproape 40%, la 8.500 de maşini.
Henrik Nenzen, directorul general al Ford România şi responsabil direct de vânzările pe piaţa locală, spune că anul acesta se vor pierde cel puţin 5.000 de clienţi persoane fizice, în condiţiile în care programul de casare rămâne la volumul actual, ceea ce ar însemna că nu se va mai atinge pragul de 100.000 de maşini, ci cel mult de 95.000. Numărul redus de achiziţii este explicat de jucătorii din piaţă prin preţul ridicat al voucherelor tranzacţionate în piaţă. Dacă în 2010 sau 2011 voucherele ajungeau să coste între 700 şi 1.500 de lei, în funcţie de perioada de tranzacţionare, acum preţul acestora a urcat chiar şi la peste 2.600 de lei. Astfel, dacă înainte clienţii realizau o economie de până la 2.000 de euro cumpărând trei tichete din piaţă, în prezent aceştia mai pot economisi cel mult 800 de euro.