♦ Aderarea la Spaţiul Schengen va duce la eliminarea cozilor de zeci de ore din punctele vamale Giurgiu şi Nădlac, iar centurile ocolitoare sunt mai utile decât cioturile de autostradă inaugurate în câmp ♦ Transportatorii români pot fi ajutaţi de reducerea accizei la motorină mai mult decât de un ajutor de 50 de bani la litru care va presupune un efort birocratic suplimentar.
Lipsa centurilor ocolitoare şi menţinerea României în afara Schengen reprezintă piedici în calea dezvoltării producţiei în România, bunurile exportate fiind mai puţin competitive.
Mai mult, piaţa locală deşi se conturează drept un centru regional pentru zona balcanică, în vama Giurgiu camioanele formează cozi kilometrice şi aşteaptă chiar şi două zile pentru a intra sau ieşi din România. „Avem nevoie prioritar de centuri ocolitoare şi Shengen. Sunt lucruri care pot fi rezolvate. Produsul cu care vine la bugetul de stat companiile de logistică şi transport a depăşit 10 mld. euro bani curaţi. În condiţiile în care pe automotive, până se va mai dezvolta, avem o balanţă de import-export cu o mică marjă. Importăm foarte mult. Industria de automotive pe orizontală creează educaţie“, a explicat Ion Lixandru, proprietar al Camion Logistic şi Romtrailer, în cadrul evenimentului ZF Logistică, Transporturi şi Automotive 2022 realizat de ZF în parteneriat cu Global Vision, Reesink Logistic Solutions, Vodafone Business, Bosch, Element Industrial, International Alexander Holding, P3 Logistic Parks şi Rombat.
Alin Ioaneş, CEO al Rombat Bistriţa, a subliniat că din cauza lipsei unei centuri ocolitoare la Călan întârzie livrările cu o oră din cauza traficului.
România devine un centru regional tot mai puternic şi în depozitele de pe plan local sunt exportate bunuri în Bulgaria, Serbia, Grecia sau chiar Turcia, cu toate că livrările sunt afectate de faptul că nu suntem în Spaţiul Schengen.
„În 2022 a început cu proiecte ambiţioase Discutăm să facem primele centre regionale folosind portul Constanţa. Automat România ar deveni un hub regional. Prin urmare depozite de suprafeţe de 80.000-100.000 metri pătraţI o să fie o normalitate în România", a spus Laurenţiu Duică, managing partner şi co-fondator , Winstone Real Estate Services.
Întârzierile din zona de infrastructură a "costat" România mai multe investiţii în producţia auto, producătorii alegând Ungaria, Cehia sau Slovacia în cazul noilor invstiţii. De partea cealaltă, faptul că şi Ford cât şi la Dacia sunt produse SUV-uri mici acest lucru a determinat o creştere puternică a producţiei în primul trimestru al acestui an.
"Din cauza infrastructurii România a pierdut investiţii din partea producătorilor auto. Au existat mai mulţi care au fost interesaţi dar infrastructura era subdezvoltată. În România se produc vehicule dintr-o gamă cea mai bine vandabilă pe piaţa europeană şi în lume. Preţurile vehiculelor produse în România se înscriu foarte bine în marja de preţuri pe care clienţii europene şi nu numai, le caută. Atât Dacia, cât şi Ford au găsit soluţiile optime astfel încât să găsească componentele necesare fabricaţiei de vehicule. Criza de aprovizionaere cu componente electronice continuă la nivel european. Peste aceasta s-a adăugat criza generată de războiul din Ucraina", a spus Adrian Sandu, Secretar General al Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM).
