Zona pilot a centrului istoric al Capitalei s-a reanimat puternic în ultimii ani, odată cu reabilitarea străzilor şi a utilităţilor, dar potenţialul comercial şi investiţional al celor 32 de hectare cuprinse între Piaţa Universităţii şi Piaţa Unirii este mult mai ridicat, consideră consultanţii şi reprezentanţii Băncii Naţionale a României (BNR), al cărei sediu domină regiunea.
Pe străzi precum Smârdan, Şelari sau Covaci au fost amenajate în ultimii ani circa 150 de baruri şi restaurante care atrag zilnic un trafic de aproximativ 40.000 de persoane în zonă, comparabil cu cel al unui mall de mari dimensiuni din Bucureşti.
Consultanţii imobiliari apreciază însă că este necesară şi o dezvoltare pe verticală, la etajele superioare ale clădirilor în care au fost amenajate localurile, unde ar putea fi deschise magazine sau chiar mini-hoteluri şi spaţii de birouri.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a amintit însă în cadrul unui seminar pe tema centrului vechi că zona respectivă s-a dezvoltat iniţial ca un mix între o zonă comercială şi un centru financiar, iar de-a lungul timpului aproximativ 500 de bănci s-au perindat în perimetrul mărginit de Piaţa Universităţii, clădirea Vulturul de Mare (lângă Cocor), Dâmboviţa şi fostele galerii Lafayette, actualul magazin Victoria.
A fost odată ca niciodată...
"Aşa s-au format City-urile. În Irlanda şi chiar Wall Street-ul. În 1936 în zona din jurul BNR erau aproximativ 140 de bănci. Vrem să îndreptăm o parte din clădirile istorice din zonă către instituţii bancare, deoarece nu trebuie să uităm că aici este centrul financiar al ţării", a punctat Isărescu.
El a enumerat circa 20 de clădiri din zonă în care s-a scris o bună parte din istoria sistemului bancar românesc, dar care se află acum într-o stare deplorabilă, în cea mai mare parte.
Ca exemplu pozitiv, Isărescu a menţionat restaurarea celor trei palate ale BNR din zonă, care "au arătat că se poate".
"De aproape 15 ani vorbim de refacerea centrului vechi. Am primit, alături de colegii mei, această misiune ca un talisman de la cei mai în vârstă. N-am făcut prea multe. Am făcut gălăgie. Valoarea istorică şi arhitecturală, diversitatea de stiluri reprezintă un patrimoniu ce decade sub ochii noştri. Aveţi tot sprijinul BNR pentru a scoate la iveală acest patrimoniu", a mai spus Isărescu, adresându-se unei audienţe de circa 150 de persoane.
Tranzacţii de 30 de milioane de euro
În zecile de clădiri din zonă nereabilitate, unii investitori văd bune oportunităţi de afaceri, astfel că reprezentanţii firmei de consultanţă imobiliară The Advisers Knight Frank apreciază că centrul istoric ar putea genera anul acesta tranzacţii de circa 30 de milioane de euro.
"Zonele din Bucureşti care şi-au crescut atractivitatea inclusiv în criză sunt Barbu Văcărescu - Floreasca, pe segmentul de birouri, ţinând cont că rata de neocupare este foarte scăzută, şi centrul vechi. În ambele zone au fost realizate importante investiţii în infrastructură: pasajul Pipera şi locuri de parcare suplimentare sub el în zona Barbu Văcărescu, respectiv străzi refăcute, utilităţi îmbunătăţite şi, în curând, şi locuri de parcare în centrul istoric", a punctat progresele Costin Barbu, consultant senior în cadrul diviziei de investiţii a The Advisers Knight Frank, referindu-se la viitoarea parcare subterană de la Universitate.
El afirmă că preţurile terenurilor din zonă au ajuns la un nivel cuprins între 2.500 şi 3.000 de euro/mp, clădirile nerenovate se tranzacţionează cu circa 1.500 de euro/mp, în timp ce preţurile imobilelor renovate depăşesc 2.000 de euro/mp.
În zonă sunt spaţii utilizabile de circa 400.000 de metri pătraţi, din care suprafaţa disponibilă se ridică la circa 120.000 de metri pătraţi.
Centrul vechi ca un mall
Cu toate acestea, în spaţiile existente nu au putut fi atraşi până în prezent marii jucători din retailul cu îmbrăcăminte, excepţie făcând un magazin adidas deschis anul trecut pe Lipscani.
"În centrul istoric este necesară o diversitate de concepte, inclusiv spaţii de mari dimensiuni, cu chiriaşi ancoră. Cei din centrul istoric ar trebui să aibă o strategie asemănătoare cu cea a oricărui proprietar de centru comercial. Sunt branduri de renume internaţional, chiar şi cu prezenţă în centrul comercial Unirea, la parter, cu acces direct dinspre stradă, care îşi doresc să intre şi în centrul istoric. Avem astfel de tranzacţii la care lucrăm", afirmă Monica Barbu, vicepreşedinte The Advisers Knight Frank şi coordonator al departamentului de retail.
Cea mai importantă investiţie din zonă finalizată în ultimul timp a fost amenajarea hotelului Europa Royale de lângă Hanul lui Manuc, care a implicat un buget de 12 milioane de euro. În imediata vecinătate se află şi două clădiri de birouri mai mici, dar acest domeniu este destul de slab reprezentat în centrul istoric.
"Consider că mixul ar trebui să cuprindă obligatoriu şi o importantă componentă de birouri, cum s-a întâmplat în Praga şi Budapesta, care în plus au o dezvoltare semnificativă şi în ceea ce priveşte turismul. Birourile ar putea da viaţă zonei şi ziua, nu doar seara", a punctat Gabriel Biriş, fondator al casei de avocatură Biriş Goran.
Pentru o dezvoltare uniformă şi coerentă a zonei este însă necesară clarificarea situaţiei juridice a tuturor clădirilor din zonă, dar şi crearea unor asociaţii de proprietari puternice, care să implementeze strategii de marketing şi mix de chiriaşi comune, având respect faţă de tradiţia locului, fără de care zona respectivă şi-ar pierde farmecul şi atractivitatea.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
