În lipsa veniturilor luate în calcul să fie încasate în acest an din listarea pe bursă a unui pachet de acţiuni Petrom de 9,84% din capitalul companiei şi de 15% din titlurile Romgaz şi pe fondul licitaţiilor eşuate la CupruMin şi Oltchim, sumele totale colectate de stat din privatizare au scăzut de la 4,2 miliarde lei prognozate iniţial la 2,9 miliarde lei. Din încasările totale, jumătate (1,5 miliarde lei) reprezintă bani obţinuţi din dividende, relevă un document guvernamental.
Sursa citată avansează anul 2013 ca termen pentru finalizarea procedurii de vânzare a pachetelor de acţiuni la Petrom şi Romgaz şi relevă că statul se bazează să încaseze chiar în acest an 704 milioane lei din vânzarea pe bursă a pachetului minoritar de acţiuni deţinut la Rompetrol Rafinare.
Anul trecut, Guvernul a încercat să vândă tot pe bursă 9,84% din acţiunile Petrom, dar a amânat tranzacţia după ce a primit un preţ mai mic decât cel preconizat, preşedintele Traian Băsescu declarând recent că, după ultimele evoluţii privind explorarea resurselor din Marea Neagră, a devenit de înţeles că România "nu va mai vinde cei 10% din Petrom", fiind un noroc faptul că nu s-a reuşit vânzarea în 2011.
Oferta pentru vânzarea pachetului de acţiuni la Petrom a eşuat în luna iulie a anului trecut. Raportat la preţul maxim cerut de stat, oferta era evaluată la 2,653 miliarde lei (607 milioane euro), iar la preţul minim statul ar fi încasat pentru tot pachetul 2,066 miliarde lei (489 milioane euro).
Listarea la bursă a Romgaz era programată pentru cel târziu la mijlocul lunii octombrie, potrivit angajamentelor anterioare ale Executivului, dar a fost amânată până în martie anul viitor, consultantul recomandând ca rezervele de gaze ale companiei să fie evaluate înainte de lansarea ofertei publice iniţiale.
În aprilie 2010, un document guvernamental prezentat de MEDIAFAX indica faptul că Guvernul dorea să vândă pe bursă 12,64% din acţiunile Petrom, pentru care estimase o valoare de 2,43 miliarde lei, şi 15% din acţiunile Romgaz, pentru 57,4 milioane lei.
Termene ratate au fost consemnate şi în cazul altor listări, precum cele pentru acţiunile Nuclearelectrica, Hidroelectrica şi Transgaz, singura listare reuşită fiind la Transelectrica.
CupruMin a fost oferit la vânzare cu un preţ de pornire de 57,3 milioane euro, dar privatizarea a fost oprită din cauza neînţelegerilor cu Roman Copper, câştigătorul licitaţiei. Reluarea procesului de trecere în proprietate privată a Cupru Min a fost asumată în discuţiile cu Fondul Monetar Internaţional.
În cazul companiei Rompetrol Rafinare, aceasta este controlată de grupul Rompetrol, deţinut de KazMunaiGaz din Kazahstan, Ministerul Economiei având 44,69% din acţiuni.
Statul român a reintrat în acţionariatul Rompetrol Rafinare în iulie 2011, după ce KazMunaiGaz a convertit în acţiuni 20,6 milioane de obligaţiuni nerăscumpărate.
În octombrie 2003, Guvernul a emis o ordonanţă privind transformarea în obligaţiuni cu o maturitate de şapte ani a restanţelor bugetare ale Rompetrol existente la 30 septembrie 2003, în valoare de 603 milioane de dolari, inclusiv dobânzi şi penalităţi.
Scadenţa răscumpărării obligaţiunilor a fost 30 septembrie 2010, dar până la acea dată Rompetrol Rafinare a răscumpărat obligaţiuni în valoare de doar 71 milioane dolari şi a plătit dobânzi aferente de 24 milioane dolari.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
