(auxiliar)

SUA ameninţă Rusia cu cele mai dure sancţiuni financiare de până acum, dar vor fi acestea acceptate de Europa? Investiţiile companiilor germane şi franceze pe piaţa rusă au explodat după anexarea Crimeei

ISD-urile anuale germane în Rusia au crescut de la 3,5 miliarde euro în 2015, după aplicarea sancţiunilor, la 3,8 miliarde euro în 2018, un nivel record. Foto: fostul cancelar, Angela Merkel, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin şi preşedintele Franţei, Emanuel Macron.

ISD-urile anuale germane în Rusia au crescut de la 3,5 miliarde euro în 2015, după aplicarea sancţiunilor, la 3,8 miliarde euro în 2018, un nivel record. Foto: fostul cancelar, Angela Merkel, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin şi preşedintele Franţei, Emanuel Macron.

Autor: Bogdan Cojocaru

08.12.2021, 22:20 567

SUA preşedintelui Biden vor să descurajeze Rusia de la eventuale acţiuni militare agresive în Ucraina printr-un asalt cu sanţiuni economice şi financiare dure la care ar trebui să participe şi statele europene. Se vorbeşte de împiedicarea companiilor şi băncilor ruse de a schimba rublele în dolari, euro şi lire sterline şi de deconectarea Rusiei de la sistemul internaţional de plăţi Swift.

Dar îşi permit europenii să privească cum Rusia încasează astfel de lovituri? Izolarea financiară a acestei ţări ar lovi şi companii europene din economii mari pentru care piaţa rusească este un motor important de creştere a afacerilor. Un singur indicator este lămuritor: în 2018, anul de apogeu al boomului economic de după marea criză, investiţiile directe ale Germaniei în Rusia au atins un nivel record. Aceasta înseamnă că pentru companiile germane Rusia este mult prea tentantă pentru a lăsa invadarea Ucrainei şi alte probleme geopolitice să stea în calea creşterii afacerilor. Franţa este, de asemenea, unul dintre cei mai mari investitori din economia rusească.

Dacă Putin vrea să fie ţar cu puteri depline pe viaţă, aşa cum şi-a aranjat în constituţia ţării sale, trebuie să arate ruşilor că el face regulile în fostul URSS şi că are la degetul mic Uniunea Europeană, din care multe state membre fac parte şi din NATO. Multe state europene depind acum de Rusia şi de gazele ei mai mult ca oricând pentru a nu îngheţa în această iarnă în timp ce Moscova desfăşoară forţe militare masive la graniţele cu Ucraina şi în Belarus.

La graniţa poloneză, Belarus, aliat al Rusiei, orchestrează o nouă criză a refugiaţilor şi se mândreşte cu armament rusesc nou. Biden, după eşecul politicilor externe din Orientul Mijlociu, trebuie să arată că SUA sunt respectate în Europa, temute de Rusia şi capabile să stăvilească expansiunea Chinei.

UE, care mai mereu a acţionat şi reacţionat mai lent, în parte deoarece în multe chestiuni nu reuşeşte să facă front comun, este la mijloc între cele trei tabere. Cu SUA avertizând că Rusia pregăteşte o posibilă invadare a Ucrainei, Rusia şi statul vecin au devenit brusc, în plină criză a gazelor naturale şi a energiei în general, o chestiune pe care europenii n-o pot neglija. Statele occidentale au înăsprit de mai multe ori sancţiunile economice şi financiare aplicate Rusiei după ce aceasta a anexat Crimeea de la Ucraina şi a invadat estul acestei ţări. Însă efectele nu sunt cele dorite.

Printre alte sancţiuni - cum ar fi blocarea gazoductului rusesc controversat Nord Stream 2 - pe care SUA le propune, Washingtonul şi diplomaţii europeni discută despre cum poate fi forţată mâna Rusiei prin lovirea economiei şi sistemului bancar şi financiar, după cum a aflat Financial Times de la diplomaţi occidentali.

Discuţiile acoperă subiecte precum restricţionarea convertirii rublelor în dolari  şi alte valute vestice, ceea ce ar îngreuna vânzarea petrolului rusesc, o sursă importantă de venituri pentru bugetul guvernului rus.

Oficiali americani spun că Washingtonul este pregătit să aplice Moscovei cele mai dure sanţiuni economice de până acum, dacă va fi necesar, luând în colimator cele mai mari bănci ruseşti şi Fondul rus de investiţii directe, arată Bloomberg, care şi el citează surse diplomatice. De asemenea, SUA ar putea restricţiona posibilitatea investitorilor de a cumpăra obligaţiuni ruse de pe pieţele secundare.

Cea mai drastică sancţiune ar fi blocarea accesului Rusiei la sistemul internaţional de plăţi Swift, sistemul circulator al sectorului financiar internaţional, controlat de Washington. Însă acest lucru ar crea haos în rândul populaţiei. Ministrul de externe al Letoniei Edgars Rinkevics a asigurat, pentru The Guardian, că se fac deja planuri pentru deconectarea Rusiei de la Swift.

Dar cât de pregătite sunt Germania, Franţa, alte economii mari şi companiile lor să accepte cele mai dure sancţiuni de până acum asupra Rusiei? Potrivit Santander, cele mai mari stocuri de investiţii străine directe în Rusia vin din ţările europene şi neeuropene considerate paradisuri fiscale, dar şi din Marea Britanie, Franţa şi Germania, în această ordine.

Marea Britanie este cunoscută ca sens giratoriu pe autostrada banilor murdari ai oligarhilor ruşi, care au investit acolo în echipe de fotbal şi şi-au lista companii la bursă, sub aplauzele politicienilor britanici, scrie The Guardian. Oligarhii nu sunt oligarhi dacă nu se pot lăuda cu averile la ei acacă, aşa că fluxul de bani are două direcţii.

Datele oficiale arată că ISD-urile din Marea Britanie în Rusia au crescut cu 21% în 2018, la 2,5 miliarde dolari. ISD-urile în sensul invers au urcat de la doar 200 de milioane de dolari la aproape patru miliarde de dolari. Companii britanice mari precum Unilever, Diageo şi British American Tobacco au fabrici chiar la Moscova.

În tabăra germană, Rusia este importantă pentru IMM-uri, afacerile de familie mici şi mijlocii, care sunt coloana vertebrală a economiei. Un sondaj al ZEW de anul trecut arată că acestea văd în Rusia cea mai favorabilă piaţă a muncii şi cele mai bune condiţii pentru investiţii dintre economiile emergente mari. Dar şi companiile germane mari, precum Siemens, şi-au crescut investiţiile în Rusia după anexarea Crimeei în 2014. De fapt, companiile germane nu au fost descurajate să insiste pe Rusia de sancţiuni, arată The Economist.

 ISD-urile anuale germane în Rusia au crescut de la 3,5 miliarde euro în 2015, după aplicarea sancţiunilor, la 3,8 miliarde euro în 2018. Circa 4.000 de firme germane sunt prezente pe piaţa rusă. Nicio ţară europeană nu se apropie de Germania ca prezenţă în Rusia. Iar cele mai multe dintre afacerile germane nu intenţionează să plece de acolo, scrie The Economist. În alte statistici companiile franceze sunt cele care au investit cel mai mult în Rusia, chiar şi după agresiunile militare din Ucraina. Una din aceste companii este Renault, care produce în Rusia maşini, o parte fiind destinate exportului.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO