Inflaţia va rămâne la un nivel ridicat şi în 2022, după ce în ultima parte a anului 2021 a urcat la maximul ultimului deceniu, apropiindu-se de 8%, iar BNR va continua să majoreze dobânda-cheie de la 1,75% cu cât a închis anul 2021.
Ameninţarea inflaţiei a revenit în prim-plan în 2021 după ce în 2020 rata scăzuse spre 2%, iar BNR a revizuit în 2021 de câteva ori în creştere prognoza privind rata anuală, cea mai recentă prognoză indicând o inflaţie de 7,5% la final de an, mult peste ţinta de 2,5% Ă/-1pp.
BNR se aşteaptă ca rata anuală a inflaţiei să-şi prelungească trendul pronunţat crescător până spre mijlocul anului 2022 - urcând la 7,5% în decembrie 2021 şi la 8,6% în iunie 2022, mult peste valorile previzionate anterior, de 5,6%, respectiv, 4,2% –, dar să consemneze ulterior o ajustare descrescătoare relativ alertă, coborând în decembrie 2022 la 5,9%. Inflaţia ar urma să revină de-abia în trimestrul III din 2023 în interiorul intervalului ţintei, la 3,3%.
Principalul resort al revizuiri în sus a prognozei de inflaţie este reprezentat, în viziunea BNR, de noile majorări ample anticipate a fi consemnate de preţurile gazelor naturale şi ale energiei electrice în trimestrele IV 2021 şi I din 2022, pe fondul ascensiunii abrupte a cotaţiilor pe piaţa en-gros autohtonă şi pe plan european şi global; de asemenea, influenţe suplimentare, dar mai modeste, sunt aşteptate de banca centrală din partea celorlalte componente exogene ale IPC – combustibili, produse din tutun, preţuri administrate şi LFO –, dar şi din creşterea cotaţiilor altor materii prime, mai ales agro-alimentare şi din scumpirea poliţelor RCA, resimţite la nivelul inflaţiei de bază.
În 2021, BNR a început de-abia în toamnă ciclul de înăsprire a politicii monetare, majorând dobânda-cheie de două ori, în octombrie, de la 1,25% până la 1,50%, iar în noiembrie până la 1,75%, sub aşteptările analiştilor, care anticipau dobânda majorată la 2% sau chiar la 2,25%, în condiţiile în care inflaţia s-a apropiat de 8% încă din octombrie 2021.
Dacă de obicei a fost unanimitate în cazul deciziilor BNR privind dobânda-cheie, la şedinţa boardului din 9 noiembrie părerile şi implicit voturile au fost împărţite. Unii membri ai Consiliului de Administraţie al BNR au susţinut la şedinţa de politică monetară din noiembrie necesitatea majorării cu 0,50 puncte procentuale (pp) a ratei dobânzii-cheie având în vedere argumente precum amplitutinea creşterii inflaţiei faţă de prognoza anterioară, abordarea unor bănci centrale din regiune şi nivelul real al ratelor dobânzilor, precum şi calendarul şedinţelor de politică monetară ale boardului BNR, următoarea întrunire fiind programată pentru ianuarie 2022, după cum reiese din minuta publicată de BNR după ultima şedinţă de politică monetară din 2021, din noiembrie.
Băncile centrale din regiune au devenit mai preocupate de inflaţia despre care anticipau că este trecătoare, unul dintre factorii perturbatori fiind crizele energetice care împing în sus preţurile. Teama de inflaţie a determinat băncile centrale mari din regiune să majoreze dobânzile de politică monetară.
Iar fără atenuarea presiunilor inflaţioniste în perspectivă, băncile centrale regionale vor continua să majoreze ratele dobânzilorîn următoarele luni.
Pe piaţa interbancară românească, şi dobânzile ROBOR au intrat pe o pantă de creştere, în special în ultimele trei luni din 2021, în jurul a 3% şi urmează majorarea costului creditelor.
Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobândă variabilă, a sărit în 2021 peste nivelul dobânzii-cheie.
După ce de la începutul anului 2021 şi până în luna septembrie, ROBOR la 3 luni a oscilat preponderent în apropierea intervalului 1,5%-2%, din octombrie indicele a intrat pe o pantă ascendentă, depăşind nivelul de 2% şi a urcat în decembrie în jurul a 3%, la niveluri comparabile cu cele din prima parte a anului 2020.
În ultima zi din 2021, în 31 decembrie, indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat la 3,01% pe an, în creştere cu 0,66% faţă de valoarea de joi, 30 decembrie. Comparativ cu nivelul de la finalul lui 2020, indicele a crescut în 2021 cu 48,2%.
Indicii ROBOR au început să accelereze după ce BNR a majorat dobânda-cheie la 1,5% în luna octombrie, şi apoi la 1,75% în noiembrie, dar şi ca urmare a unor perioade cu deficit de lichiditate pe piaţa interbancară, astfel că românii cu credite în lei legate de ROBOR vor începe să resimtă creşterea ratelor dobânzilor la credite, în funcţie de periodicitatea cu care băncile actualizează dobânzile.
Practic, din 24 septembrie 2021, când ROBOR la trei luni era 1,65%, indicele a continuat să crească aproape zilnic.
Comparativ, indicele IRCC, folosit la calculul dobânzilor la creditele noi, luate din luna mai 2019 până acum, a urcat la 1,17%, de la 1,08% anterior. Acest indice este calculat pe baza datelor din T3/2021, şi va fi folosit pentru creditele noi acordate în T1/2022.
Deşi a crescut şi IRCC, este de 2,6 ori mai mic faţă de ROBOR la 3 luni utilizat pentru dobânzile la creditele retail în lei luate până în mai 2019, care a depăşit 3% pe an.
În timp ce ROBOR este stabilit zilnic la fixing, folosind ultimele rate cotate de fiecare bancă participantă, într-un interval, indicele IRCC zilnic se calculează pe baza tranzacţiilor efective, respectiv media ponderată a ratelor de dobândă cu volumele tranzacţiilor de pe piaţa interbancară, iar apoi se calculează IRCC trimestrial. Cotaţiile zilnice ale IRCC sunt mai mici decât ROBOR, iar clienţii cu credite noi legate de IRCC vor resimţi cu un decalaj de până la 6 luni creşterea dobânzilor din piaţă, datorită metodologiei de calcul al IRCC.
Creditul privat s-a revigorat în 2021, ritmul mediu fiind de 10%, dublu faţă de 2020 şi au continuat programele guvernamentale pentru stimularea creditării - IMM Invest pentru creditarea corporate şi Noua casă pentru ipotecare şi au apărut şi alte programe noi.
Creditul privat, cea mai importantă sursă de finanţare a economiei reale, a înregistrat o redresare, în special în lunile de vară şi în toamna anului 2021.
Analizând evoluţia anuală a împrumuturilor bancare, comparativ cu 2020, se constată că în luna octombrie 2021 ritmul anual de creştere a creditului privat total a fost de 13,5% faţă de octombrie 2020, maximul ultimilor 12 ani. Pe ansamblul primelor zece luni din 2021, ritmul mediu de creştere a creditului privat a fost de aproape 10%, dublu faţă de avansul creditării din 2020 faţă de 2019. Pe palierul creditelor în lei se observă că împrumuturile pentru populaţie în lei nu au mai fost în 2021 motorul principal, viteza de creştere fiind mai mare pe palierul creditelor corporate în lei.
Î noiembrie 2021, creditarea privată s-a majorat cu 14,6% an/an, la un sold total de 321,9 mld. lei, după ce împrumuturile în lei au crescut cu 19%, iar cele în valută, exprimate în lei, au crescut cu 4,7%.
Unul dintre factorii importanţi care au impulsionat creditarea pentru firme este continuarea programului guvernamental IMM Invest, prin care statul român, prin intermediul Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, a garantat un procent important din valoarea creditelor acordate pentru finanţarea IMM-urilor, în funcţie de tipul companiei. Pe segmentul creditării ipotecare, un impuls a venit de la noul program numit Noua casă. În plus, în 2021 au apărut şi subprogramul AgroIMM Invest, precum şi programele IMM Leasing şi IMM Factor.
