Bănci și Asigurări

30 de ani de sistem bancar în România. Sergiu Oprescu, Alpha Bank: Nu ştiu dacă în 2008, când a început criza, cineva ar fi avut curajul guvernatorului Isărescu să intervină în piaţă aşa cum a făcut-o, pentru a stabiliza o situaţie care ar fi putut scăpa de sub control

Sergiu Oprescu, 58 de ani, preşedintele executiv al Alpha Bank România

Sergiu Oprescu, 58 de ani, preşedintele executiv al Alpha Bank România

Autor: Cristian Hostiuc

12.11.2021, 00:07 1758

Sergiu Oprescu, 58 de ani, este unul dintre cei mai longevivi şi constanţi bancheri din România. De 27 de ani lucrează pentru grupul financiar elen Alpha Bank, iar de aproape 15 ani conduce Alpha Bank România, o bancă de top 10. Înainte să vină criza grecească, banca a ajuns chiar pe locul trei în piaţă.

Mai mult de atât, el este membru în comitetul executiv al grupului Alpha la Atena şi conduce reţeaua de bănci externe. Între 2015-2021 a fost preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor – ARB.

Cariera lui a început la BRCE – Banca Română de Comerţ Exterior, cea mai mare bancă din România la acea vreme -  în anii ‘90, iar în 1994 a plecat împreună cu Dan Pascariu şi Radu Gheţea, foşti conducători ai BRCE, la Banca Bucureşti – Alpha Bank de astăzi, prima bancă străină care a fost deschisă în România.

Din 1994 până în 2000 el a fost responsabil de operaţiunile pe piaţa de capital din România a grupului Alpha (Bucharest Investment Group şi Alpha Finance), a pus bazele Bursei de Valori („Redeschiderea Bursei în 1995 a fost şi meritul guvernatorului Mugur Isărescu, care a avut viziunea să găzduiască la BNR Bursa, timp de un deceniu”, spune Sergiu Oprescu), chiar a fost preşedintele Bursei între 2000-2006. Cu Alpha Finance a ajuns unul dintre cei mai importanţi brokeri de la Bursa de Valori Bucureşti, iar în 1999 a realizat una dintre cele mai mari listări la Bursă, cea a BRD.

Poate Sergiu Oprescu ar fi rămas pe piaţa de capital dacă nu ar fi primit o ofertă de la unul dintre directorii Alpha Bank de la Atena de a veni direct în bancă şi a dezvolta, în calitate de vicepreşedinte, operaţiunile de retail.

„Când am primit această ofertă, nu eram sigur că vreau, pentru că eu eram un om de corporate. Dar a fost abilitatea celui de la Atena, care mi-a vândut acest proiect de a dezvolta operaţiunile de retail, ca fiind un proiect corporate.”

În cadrul seriei de articole ZF 30 de ani de sistem bancar în România, Sergiu Oprescu vorbeşte despre această perioadă, despre momentele critice pe care le-a văzut şi le-a trăit pe propria piele în calitate de conducător de bancă - „Noi poate suntem banca care am traversat cele mai multe crize, - cea din 2008, criza datoriilor suverane, unde Grecia era expusă şi criza grecească, când în România a trebuit să rămânem pe cont propriu, să ne gestionăm situaţia singuri, pentru că cei de la Atena nu ma puteau să ne finanţeze”. Alpha Bank România a rămas singura bancă grecească care nu a fost  vândută dintre cele care au fost în România.

La începutul anilor ’90, după căderea comunismului, primul moment important pentru sistemul bancar din România a fost atunci când s-au limpezit apele la Banca Naţională, respectiv când Banca Naţională a devenit o bancă naţională de tip occidental, cu operaţiunile specifice, iar partea comercială din BNR s-a transformat în BCR.

Atunci, singurele bănci din România erau cele de stat – BRCE, BCR, Banca Agricolă, BRD şi CEC, unde populaţia îşi depunea economiile.

Problema este că atunci tot sistemul s-a trezit într-o piaţă nouă, unde nu exista o cultură bancară de piaţă, unde nu exista o cultură pentru acordarea de credite corporate, nu erau politici interne (Eu când era la BRCE am scris Politica de evaluare a garanţiilor materiale şi cum se puteau tranzacţiona aceste active printr-un proces de securitizare), nu exista segmentul de retail, de acordare de credite pentru populaţie, băncile preluând numai depozite de la populaţie, menţionează Oprescu.

În aceste condiţii, a urmat un proces de acumulare de cunoştinţe bancare, iar primii care au oferit knowledge bancar au fost firmele de audit. După care au urmat diverse firme de consultanţă.

După băncile de stat au început să apară şi primele bănci private, dar multe dintre ele au început să aibă probleme foarte repede şi chiar s-au prăbuşit în câţiva ani. Dintre băncile înfiinţate atunci, doar Banca Transilvania mai este astăzi în picioare şi chiar a ajuns numărul unu în piaţă.

De ce primele bănci private s-au prăbuşit atâ de repede (Banca Dacia Felix, Bankcoop, Banca Columna, Banca Albina, BIR, etc.)?

De la cultura lor, de la cultura conducătorilor şi a acţionarilor, mulţi au venit cu logica să-ţi faci un restaurant ca să mănânci gratis, nu să ai succes în business. Mulţi s-au gândit la o bancă ca la un mijloc de finanţare a propriilor afaceri, menţionează Oprescu.

După apariţia Alpha Bank pe piaţa românească în 1993/1994, a urmat grupul olandez ING, care a deschis o sucursală la Bucureşti, iar apoi, în 1995, a venit şi ABN Amro, ceea ce început să schimbe peisajul bancar din România.

„Aici, un merit important l-a avut guvernatorul Isărescu, care şi-a dat seama că România are nevoie de bănci străine, care să vină cu knowlodge, cu cunoştinţe bancare, cu linii de finanţare proprii, în condiţiile în care România nu avea valută. Aşa că a mers  la multe bănci din Europa să prezinte România, şi astfel a ajuns şi la Atena, la Alpha Bank. Atunci, decizia a fost de a deschide o bancă externă în România, care de altfel a fost prima bancă a grupului în afara Greciei. Decizia de atunci a fost de curaj, pentru că România, la începutul anilor ’90 , nu se ştia încotro se va îndrepta.”

În 1998 România a traversat una dintre cele mai critice perioade, când a fost la un pas de încetare de plăţI, fiind pusă pe o listă neagră a FMI. Ca să elibereze o tranşă de împrumut cre s-ar fi dus în plată unor datorii externe – obligaţiunile Samurai – FMI a cerut Băncii Naţionale să găsească împrumuturi private. Dacă în extern nimeni nu voia să împrumute România, guvernatorul s-a adresat băncilor străine care operau aici pentru obţinerea unnui împrumut de peste 100 de milioane de dolari.

Atunci grupul Alpha a participat la acel celebru Club Loan, a fost o obligaţie şi o responsabilitate de a susţine România, o piaţă unde eram prezenţI, a menţionat Oprescu.

Dacă România nu a intrat în default, nu acelaşi lucru s-a întâmplat cu Bancorex.

În timp ce Banca Bucureşti - denumirea iniţială a Alpha Bank - încerca să-şi facă loc în piaţă, începeau să apară problemele la Bancorex, denumirea nouă a BRCE, care de altfel, în 1998, s-a şi prăbuşit.

Să ştiţi că Bancorex a avut oameni buni, a avut o cultură bancară bună, a avut middle management şi ofiţeri de cont buni, care de altfel au fost preluaţi de băncile străine care începeau să apară. Problema la Bancorex a fost influenţa politică, care a fost destul de mare. Noi de la Alpha nu ştiam ce se petrece în interiorul Bancorex, iar prăbuşirea ei a fost de neconceput în prima fază, mai ales că eu mi-am început cariera acolo, a adăugat el.

Prăbuşirea Bancorex a lăsat amintiri care nu sunt şterse nici astăzi. Partea bună din Bancorex a fost preluată din BCR, care a devenit după 2000 cea mai mare bancă din românia, şi care în 2005 a fost cumpărată de grupul austriac Erste, într-o evaluare incredibilă, întreaga bancă a fost cotată la 6 miliarde de euro, atunci când Erste a cumpărat 60%. După episodul Bancorex şi episodul Banca Agricolă, cre a fost privatizată cu Raiffeisen, curăţarea sistemului de băncile private cu probleme, sistemul bancar a avut  o creştere incredibilă după 2003/2004.

Când aţi venit în Alpha Bank, v-aţi gândit la ce evoluţie va avea sistemul bancar, în special pe zona de retail?

Nu m-am gândit, nu am avut în minte o asemenea evoluţie, noi ne pregăteam pentru dezvoltarea operaţiunilor de retail, dar ce a urmat a fost peste aşteptări, a menţionat el. 

După ce a preluat operaţiunile de retail, Sergiu Oprescu a lasant pentru prima dată în România, în 2002, un credit ipotecar pe 10 ani, o scadenţă pe care nu o oferea nimeni.

După ce am lansat noi acest produs, la 6 luni au venit imediat şi celelalte bănci, spune el.

Apariţia acestor produse de retail – credite ipotecare, credite auto şi mai ales creditele de consum, a fost posibilă datorită scăderii dramatice a dobânzilor la lei, pe fondul reducerii inflaţiei şi a creşterii mai lente a cursului de schimb leu/euro.

Beneficiind direct de linii de finanţare de miliarde de euro de la grupurile mamă, băncile străine au început să acorde credie de retail într-un ritm de creştere exponenţial, ceea ce a adus un aflux imens de persoane fizice către sectorul bancar.

 Băncile nu au fost pregătite pentru această creştere într-un termen atât de scurt, acest lucru a devenit un pasiv atunci când a venit criza din 2008, iar o bună parte dintre aceste împrumuturi, mai ales cele de consum, au devenit neperformante.

La începutul lui 2007, Sergiu Oprescu a preluat poziţia de preşedinte executiv al Alpha Bank România, iar în toamna lui 2008 a venit criza.

Aţi prevăzut criza de atunci? 

Nu, nu am prevăzut, şi nu cred că cineva poate să spună că ştia ce va urma, menţionează el.

De altfel, era pentru prima dată când bancherii se confruntau cu o asemenea situaţie şi de aceea răspunsul poate că nu a fost cel adecvat.

În România, în toamna lui 2008 a avut celebra criză valutară, de care lumea îşi aduce aminte şi astăzi. Atunci BNR a intervenit în forţă pe piaţă pentru a stopa creşterea cursului valutar leu/euro cu metode mai puţin ortodoxe, ceea ce a lăsat multe sechele în mintea unor bancheri. 

A fost o perioadă extrem de intensă, eu intram de trei ori pe zi în trezorerie să văd ce întâmplă, ca să nu facem o nefăcută, practic eu eram al doilea trezorier al băncii. Nu ştiu dacă cineva ar fi putut să aibă curajul pe care l-a avut guvernatorul de a interveni aşa cum a făcut-o, de a îngheţa dobânda de bază ca să nu se transfere creşterea dobânzilor de pe piaţă (dobânzile crescuseră şi la 300% pe piaţa interbancară) către clienţi, menţionează Oprescu.

Intervenţia Băncii Naţionale a stabilizat cursul valutar, care ar fi putut să scape de sub control pentru că situaţia era la un pas să degenereze. Bineînţeles că fiecare are dreptatea lui şi cei care vroiau ca acel curs valutar să fie liber, pentru că ei erau angajaţi să aducă un return propriilor acţionari. Şi Banca Naţională are dreptatea ei, pentru că trebuia să stabilizeze piaţa. Oricum noi am stat în afara tuturor turbulenţelor, menţionează Oprescu.

În 2009 economia României s-a prăbuşit, pe fondul retragerii liniilor de finanţre externă şi a fost nevoie de intervenţia creditorilor externi – FMI, Banca Mondială, BERD, Uniunea Europeană şi nu în ultimul rând de înţelegerea făcută la Viena pentru ca băncile străine să nu-şi retragă liniile de finanţare, pentru a stabiliza situaţia din România.

Eu am fost la Viena, acolo unde s-a discutat acordul, iar Alpha Bank l-a respectat în totalitate, nu a retras nicio linie de finanţare din România, menţionează Oprescu.

Dacă România s-a stabilizat, problemele au începtu să apară în Grecia, care a intrat prima dată în criza datoriilor suvernae, iar apoi a urmat criza băncilor greceşti, care aveau o expunere mare pe statul elen.

După criza din Grecia a urmat criza din Cipru.

În momentul în care a apărut criza grecească, Alpha Bank România a rămas pe cont propriu şi trebuia să se descurce singură, mai ales că începuseră retragerile de depozite, pe fondul zvonurilor că băncile greceşti se prăbuşesc.

Noi eram pregătiţi să onorăm toate depozitele clienţilor dacă ar fi cerut retragrerea, menţionează Oprescu.

Banca era solidă, aveam un portofoliu echilibrat, nu aveam expuneri majore, şi astfel am putut să stăm în piaţă, a adăugat el.

Băncile greceşti au fost nevoite să-şi vândă operaţiunile externe. Alpha Bank România a rămas singura bancă a unui grup elen care nu a fost vândută.

După ce situaţia s-a stabilizat, Alpha Bank a început să-şi revină din punct de vedere al creşterii.

Dacă dăm timpul înapoi, cum arată sistemul bancar acum?

Arată mult mai bine decât în urmă cu un deceniu, în primul rând este mult mai rezilient, criza anterioară ne-a învăţat multe lucruri. Crize vor fi tot timpul, dar cel mai important lucru este cum te adaptezi la crizele care apar, care este capacitatea de reacţie, spune Oprescu. Iar acest lucru s-a văzut în criza Covid, o criză care a apărut de nicăieri, şi din care sistemul bancar din România a ieşit mult mai bine decât a intrat.

Problema lui Sergiu Oprescu nu este legată de o criză sau alta, ci de reglementările care apar, din ce în ce mai stricte, care vor face bankingul mult mai dificil.

Bănci româneşti sau bănci străine?

Tema este falsă pentru că nu contează natura capitalului, şi băncile cu acţionariat străin sunt bănci româneşti care operează în România, care finanţează economia şi au demonstrat că nu fug cu banii. Problema este atunci când apar bănci sau entităţi care vin cu servicii şi produse, dar nu sunt conectate direct la economia României (n.r - Revolut), menţionează el.

Pentru Oprescu, oferta făcută de Alpha în 2000 de a veni în bancă i-a influenţat cariera, mai ales că acum este membru în Comitetul Executiv al grupului de la Atena şi conduce divizia externă.

Nimeni nu ştie ce crize vor urma, dar Sergiu Oprescu spune că este pregătit, mai ales că a trecut prin atâtea crize.

 

Peste 60 de articole despre sistemul bancar din România