Cei 32.000 de români care au restanţe la credite ipotecare sau la împrumuturi de consum garantate cu case sau terenuri ar putea să beneficieze de legea „darea în plată“ a imobilelor da că aceasta va fi aplicată, potrivit BNR.
Astfel, cei 32.000 de rău-platnici, pentru care băncile deja au executat în unele cazuri casele şi au veniturile urmărite pentru recuperarea diferenţei de sumă, ar putea să scape de plata acestei diferenţe prin noua lege.
Legea care-i permite unei persoane care a luat credit de la bancă şi nu mai poate să plătească datoria să treacă în proprietatea băncii imobilul ipotecat a fost adoptată de Parlament, fiind trimisă la preşedintele României pentru promulgare.
Legea a stârnit până acum reacţii puternice şi contradictorii la nivelul întregii societăţi, pornind de la pledoarii privind caracterul social şi până la atenţionări privind o posibilă înăsprire a condiţiilor de creditare, im plicaţii asupra bugetului şi chiar efecte nefavorabile asupra creşterii economice.
Aproximativ 300.000 de debitori au credite cu garanţii ipotecare, din care circa 177.000 au folosit creditele ipotecare ca să cumpere active imobiliare, conform datelor BNR.
Legea privind „darea în plttă“ a trimis Asociaţia Română a Băncilor la preşedintele Iohannis şi la BCE.
Didier Colin, director general adjunct al BRD, susţine că efectele legii merg dincolo de discuţii despre suportabilitatea sistemului bancar. „Efectele acestei legi lovesc direct factorii esenţiali pentru creşterea economică, precum stabilitatea legislaţiei şi un acces real şi facil la capitalul care asigură dezvoltarea“.
BNR estimează că impactul legii asupra sistemului bancar se ridică la circa 2-4 mld. lei, ceea ce nu induce direct risc sistemic. Însă, există un pericol de risc sistemic legat de potenţiala contaminare a unora din lotul de circa 300.000 de persoane cu credite ipotecare, care acum nu au nicio restanţă, dar care, sub impactul efectului de hazard moral, ar putea fi tentate să se adăpostească sub lege şi să nu-şi mai plătească ratele, spune Adrian Vasilescu de la BNR.
Consultanţii fiscali de la firmele din Big 4 apreciază că legea privind „darea în plată“ a imobilelor, care ar putea să se aplice şi pentru debitorii ale căror imobile ipotecate se află în executare silită, poate avea consecinţe fiscale importante pentru bănci, care vor înregistra pierderi din creanţe pentru diferenţa dintre valoarea creditului şi valoarea de piaţă a bunului ipotecat, pierderi care vor fi cel mai probabil nedeductibile la calculul impozitului pe profit. Totodată, dacă legea va fi aplicată în forma actuală, va determina şi consecinţe negative asupra bugetului, în condiţiile în care vor scădea încasările din impozitul pe profit de la bănci.
