Veniturile nete din dobânzi ale băncilor (veniturile încasate din dobânzile la credite minus cheltuielile cu dobânzile plătite la depozite) s-au dublat în ultimii şase ani, ajungând la sfârşitul anului 2023 până la 24 mld. lei.
Practic, după ce în fiecare an din perioada 2013 – 2017 nivelul veniturilor nete din dobânzi a fost relativ constant, oscilând în jurul a 11 mld. lei, apoi au urmat şase ani de creşteri continue, care au accelerat în ultimii doi ani. În mod normal, dacă băncile ar fi majorat şi dobânzile la depozite în pas cu dobânzile la credite, atunci nivelul veniturilor nete din dobânzi nu ar fi făcut un astfel de salt.
Profitul suplimentar din dobânzi din ultimii ani, premiul băncilor din creşterea ROBOR a ajuns astfel la 5 mld. euro.
Făcând o medie a ROBOR la 3 luni, care este folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele retail în lei de dinainte de luna mai 2019, dar şi pentru creditele curente ale companiilor în lei, vedem că nivelul din tot anul 2023 a fost de circa 6,6%, aproape de nivelul din 2022, dar mult peste nivelurile de 1% în 2017 şi aproape 3% în 2018. Şi noul indice IRCC folosit pentru calculul ratelor la bancă la creditele noi ipotecare şi de consum în lei luate după mai 2019 a mai crescut în 2023, dar a rămas sub 6% şi sub ROBOR la 3 luni.
Veniturile din activitatea de creditare, respectiv dobânzile încasate de bănci pentru creditele acordate, sunt principala sursă de câştig pentru 
instituţiile de credit.
În tot anul 2023, băncile au încasat venituri din dobânzi pentru creditele acordate de peste 43 mld. lei, în timp ce cheltuielile băncilor cu dobânzile plătite pentru depozite au ajuns la finalul anului 2023 la circa 19 mld. lei. Astfel, se observă că încasările băncilor din dobânzile la credite au fost anul trecut mai mult decât duble faţă de cheltuielile băncilor cu dobânzile remunerate pentru depozite.
De-a lungul timpului, bancherii au menţinut creditarea mai scumpă decât dobânzile plătite pentru depozitele atrase, încercând astfel să-şi consolideze marjele de profit.
Suplimentul ZF BANKING, 16 pagini, apare astăzi 31 iulie împreună cu Ziarul Financiar. În paginile suplimentului se regăsesc analize legate de evoluţia sistemului bancar românesc în ultimul deceniu, urmărind evidenţierea schimbărilor în topul băncilor în urma procesului de consolidare, clasamentul băncilor după capital, precum şi contextul macroeconomic în care activează băncile, situaţia sistemului bancar la zi prin prisma mai multor indicatori, provocările pe care le au bancherii în faţă şi digitalizarea în banking. Totodată, sunt analizate şi piaţa leasingului financiar şi segmentul instituţiilor financiare nebancare, punând accentul şi pe partea de educaţie financiară.
