Un număr de 714.000 de persoane fizice aveau restanţe la finalul lunii martie restanţe la creditele contractate de la bănci şi instituţii financiare nebancare în valoare de 11,5 mld. lei, în scădere cu circa 140 mil. lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor din cel mai recent buletin lunar al BNR. Faţă de luna anteriorară, restanţele au crescut cu circa 50 mil. lei, în timp ce comparativ cu finalul anului trecut sunt în creştere cu o jumătate de miliard de lei.
Bancherii şi-au curăţat anul trecut o parte din portofoliile de neperformante, prin scoaterea creditelor în afara bilanţurilor sau prin vânzări de pachete de credite proaste către firme specializate în recuperarea creanţelor. Restanţele au revenit însă pe creştere la începutul acestui an, inclusiv ca un efect al creşterii cursurilor de schimb leu/fran elveţian şi leu/dolar. Astfel, restanţele la creditele în dolari s-au dublat faţă de nivelul din toamna anului trecut, la echivalentul a 85 mil. lei, în timp ce restanţele la creditele în franci au crescut cu echivalentul a 370 mil. lei şi au ajuns la 2,1 mld. lei faţă de luna decembrie 2014.
Şi restanţele creditele în euro au crescut cu 75 mil. lei în primele trei luni, la peste 5 mld. lei. Întârzierile la plata creditelor în lei reprezentau 4,3 mld. lei în martie, nivel similar cu cel din aceeaşi lună a anului trecut. Cea mai mare parte a restanţelor la creditele populaţiei sunt întârzieri la plată de peste 90 de zile, acestea fiind provizionate integral şi trecute de bancheri în categoria pierdere. Statisticile BNR sunt efectuate pe baza datelor raportate la Biroul de Credit de 33 de bănci şi 24 de instituţii financiare nebancare.
