♦ Anul 2007, an cu o creştere economică record postcriză, de peste 6%, va înregistra o performanţă negativă greu de egalat: statul va avea cele mai mici investiţii înregistrate încă de dinainte de aderarea României la UE până în prezent.
În ordine, creşterea economică de 6% din 2017 este a treia ca mărime din ultimii 12 ani. Dar, în ordine inversă, cheltuielile de capital (investiţii din buget) sunt, ca procent din PIB, cele mai mici din această perioadă (la Finanţe sunt publice datele de buget doar din 2006).
A doua rectificare bugetară decisă de guvern în această săptămână confirmă o cădere brutală a cheltuielilor de investiţii, în vreme ce cheltuielile de personal se apropie de anii de vâf, fiind cu 8,9% chiar şi peste cele proiectate la început de an.
Doar 0,2 procente de PIB mai lipseau anul acesta cheltuielilor de personal ca să ajungă la nivelul celor din 2010. În aceeaşi vreme, bugetul va cheltui în acest an din surse proprii (cheltuieli de capital), doar 18,2 miliarde de lei, echivalent a 2,1% din PIB, cel mai mic nivel ca procent din produsul intern brut alocat investiţiilor, cel puţin din 2006 încoace.
Şi cheltuielile de investiţii totale (din buget şi din fonduri UE) sunt, în 2017, cele mai mici de când în România au început să intre bani europeni – doar 3,2% din PIB. În Raportul privind situaţia macroeconomică în 2017 şi proiecţia acesteia pentru 2018 – 2020, care însoţeşte bugetul pe anul acesta, sunt estimate cheltuieli de capital în 2017 echivalent a 3,1% din PIB şi cheltuieli totale de investiţii (din buget, fonduri UE şi împrumuturi) de 4,8% din PIB. Însă, din calculele Consiliului Fiscal consemnate în opinia asupra celei de-a doua rectificări bugetare reiese că totalul cheltuielilor de invesiţii va fi anul acesta de 3,2% din PIB.
Sigur, PIB-ul a fost reevaluat în creştere de la 815,2 miliarde de lei la începutul anului, la 842,5 mld. lei, ca urmare a evoluţiei excelente a economiei. Dar chiar şi pe datele de la începutul anului reducerea de la investiţii înseamnă 1,6% din PIB. Adică 13 miliarde de lei (2,8 mld. euro) vor lipsi anul acesta din investiţii, faţă de proiecţia iniţială. Este o chestiune serioasă cu fondurile UE care nu au mai intrat, fapt ce nu ar fi o noutate - s-a întâmplat şi anul trecut, s-a întâmplat şi în vremea guvernului Ponta. De aici ar veni căderea atât de drastică a cheltuielilor de investiţii. Dar acesta este un adevăr doar pe jumătate. Statul a redus drastic cheltuielile de investiţii din fondurile proprii, nu doar din fondurile UE care nu au venit.
Astfel, dacă la începutul anului cheltuielile de capital (investiţiile din buget) erau prevăzute la 25,2 miliarde de lei, la a doua rectificare vedem cheltuieli de capital prevăzute de doar 18,2 miliarde de lei (minus 28%). Aşadar, statul a luat 7 miliarde de lei de la investiţii şi le-a dat pentru salarii, unde cheltuielile sunt cu 8,9% peste cele prevăzute la începutul anului, rămânând astfel în ţinta de deficit bugetar.
„Din perspectiva construcţiei bugetare din anii următori, este greu de imaginat că reducerea investiţiilor publice (nominală sau ca procent din PIB) va mai putea fi o sursă de acoperire a presiunilor asupra deficitului bugetar fără a periclita perspectivele de creştere economică pe termen mediu şi lung”, spune Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal în opinia asupra celei de-a doua rectificări bugetare pe 2017. Altfel spus, guvernul a tăiat atât de mult de la investiţii în ultimii ani încât pe viitor nu mai are decât soluţia să stingă lumina, dacă urmează aceeaşi cale.
Aşadar, deficitul bugetar este sub control ca urmare a tăierii investiţiilor pentru că în toate celelalte cheltuieli guvernul nu s-a zgârcit.
Cheltuielile de personal vor ajunge, în acest an, la 8,2% din PIB, aproape de cele din 2008 şi 2010 când acestea au fost de 8,4% din PIB. Mai mult decât atât s-a cheltuit pe salarii în 2009 (9,2% din PIB), ca urmare a majorărilor nebuneşti decise în anul electoral 2008, dar şi a unei căderi economice de 7,1%, fapt ce a făcut ca salariile să însemne mai mult ca pondere în PIB. Mai mult, nota de plată a venit rapid, în 2010, când salariile bugetarilor au fost tăiate cu 25%, iar anvelopa salarială a ajuns la 7% din PIB.
Din 2011 până în 2016 salariile nu au mai depăşit 7,5% pondere în PIB, dar anul acesta vor sări la 8,2%, după cum reiese din datele celei de-a doua rectificări bugetare.
Cheltuielile de personal în bugetul general consolidat sunt nu doar mai mari decât cele de anul tecut, dar sunt chiar peste datele din legea bugetului. A doua rectificare prevede cheltuieli de personal de 69,6 miliarde de lei, cu 5,7 miliarde de lei peste cele prevăzute la începutul anului, de 63,9 miliarde de lei (un plus de 8,9%). De asemenea, cheltuielile cu asistenţa socială, care înclud şi pensiile, de 93,1 mld. lei prevăzute la a doua rectificare bugetară, sunt cu 4,6 miliarde de lei peste cele prevăzute la începutul anului, de 88,5 mld. lei (o creştere de 5,2%). Împreună cheltuielile cu salariile, pensiile şi alte măsuri de asistenţă sunt cu peste 10,3 miliarde de lei peste nivelul prevăzut la începutul anului.
