„Mai este sustenabil brandul BCR?“, „N-ar trebui înlocuit cu brandul Erste?“, „Nu putem merge din impairment în impairment (corecţie valorică negativă)“, „Ne trebuie un punct de cotitură“ – au fost întrebări şi remarci auzite la Adunarea Generală anuală a Acţionarilor Erste Group, care controlează 93,6% din acţiunile BCR.
Situaţia de la BCR a intrat în vizorul unora dintre cei mai critici acţionari individuali ai Erste mai ales după ce grupul a contabilizat anul trecut o ajustare de 210 mil. euro a fondului comercial aferent băncii locale, după altă corecţie de 700 mil. euro pe 2011, plus costuri de peste 22 mil. euro pe 2012 legate de restructurarea BCR după şapte ani de la privatizare.
„În România s-au distrus miliarde de euro şi totuşi continuăm să fim prezenţi acolo. Nu aveţi o strategie. (....) Anul trecut ne-aţi spus că va veni vremea când România ne va face fericiţi şi apoi a venit încă un impairment“, a afirmat un acţionar luând cuvântul în faţa lui Andreas Treichl, care va împlini la vară 16 ani de când conduce Este Group şi care poartă responsabilitatea tranzacţiei de 3,75 mld. euro pentru preluarea BCR.
Un alt acţionar a invocat „probleme de imagine“ pe care le-ar avea BCR. „Brandul BCR nu este deloc popular. S-au cheltuit bani pe acţiuni de marketing cu rezultate zero. (....) Poate ar trebui introdus brandul Erste pentru a marca o cotitură şi o relansare a operaţiunilor, pentru ca oamenii să vadă că începe o nouă eră.“
De unde vine nervozitatea acţionarilor
Este pentru prima dată când se creează o asemenea discuţie în jurul mărcii BCR şi a oportunităţii ca aceasta să fie înlocuită eventual cu numele Erste, în condiţiile în care banca a avut anumite probleme de imagine, dar în 2010 - 2011, după apariţia Ordonanţei 50 privind contractele de credit pentru persoane fizice. De mai multe luni BCR chiar rulează o campanie de imagine care încearcă să sugereze schimbările structurale şi de concepţie care au loc pe măsura aplicării programului de restructurare şi transformare condus de echipa lui Tomas Spurny, numit în urmă cu un an în poziţia de CEO.
Pe de altă parte, nervozitatea unora dintre acţionarii Erste nu este de mirare după un an în care nu au primit dividende, banca raportând pierderi de 719 mil. euro pe 2011 inclusiv din cauza problemelor de la BCR. Totuşi, pentru 2012 vor încasa 40 de cenţi pe acţiune, faţă de 65 de cenţi în 2008, Erste reuşind să compenseze pierderile record de la BCR şi să scoată un profit net anual de 483,5 mil. euro. Însă chiar şi acest profit este pus în discuţie de unii acţionari care susţin că rezultatul se bazează pe operaţiuni financiare conjuncturale şi merg până la a spune că rata de capital core tier 1 aflată la un nivel record de 11,2% la sfârşitul lui 2012 ar fi de fapt mai mult rezultatul reducerii unor expuneri din activitatea de creditare. Anul trecut activele ponderate la risc ale Erste au scăzut cu 8,7 mld. euro (7,6%), cerinţele de capital fiind strâns legate de nivelul acestora. Soldul creditelor a coborât cu 2,1%.
Treichl: Cred mai mult ca niciodată în valoarea brandului BCR
Şeful Erste, Andreas Treichl, 60 de ani, nu şi-a pierdut nici calmul, nici umorul în faţa valului de întrebări, comentarii şi acuzaţii primite de la acţionari, răspunzând pe rând problemelor ridicate.
El a subliniat încă o dată că nu concepe ca preluarea BCR să fie încadrată la capitolul „erori“.
„Orice corporaţie face şi greşeli, dar România nu reprezintă o greşeală. Va veni cu siguranţă un moment în care şi banca şi acţionarii vor fi fericiţi că suntem prezenţi în România. Acum 12 ani aveam acelaşi gen de discuţii legate de preluarea Ceska Sporitelna – mi se spunea «eşti complet nebun», iar astăzi avem acţionari care felicită Ceska pentru modul cum se descurcă.“
El admite însă un anumit tip de erori valabil şi cazul BCR: „numiri de oameni nepotriviţi în funcţii nepotrivite“. „Am făcut şi numiri nefericite“, spune Treichl.
Cât priveşte numele BCR, el nu lasă loc de alte discuţii. „Cred mai mult ca niciodată în valoarea brandului BCR, iar imaginea băncii nu e proastă. Nu aş renunţa voluntar la numele unei bănci care include numele ţării în care operează. Pentru asta am păstrat şi numele Ceska Sporitelna şi Slovenska Sporitelna. BCR nu va fi rebranduită pentru că nu doar imaginea, ci şi performanţa băncii se vor îmbunătăţi.“
Treichl a reafirmat în faţa acţionarilor că se aşteaptă ca BCR să încheie anul acesta pe profit, iar scăderea costului riscului va deveni un trend pe termen lung la nivelul operaţiunilor locale
BCR ar fi trebui să treacă anul acesta printr-o schimbare de logo în urma deciziei din 2011 de înlocuire a acestuia la nivelul întregului grup Erste, însă până la urmă austriecii au renunţat la ideea de a fi reprezentaţi de imaginea unei albine, costurile procesului de schimbare a imaginii dovedindu-se prea greu de susţinut.
Oficialii Erste au spus încă de la preluarea BCR că păstrează numele băncii intact, mulţumindu-se să-i alăture simbolul băncilor de economii din zona germanică - litera S de culoare roşie cu un bănuţ deasupra, care trimite la ideea de puşculită/economisire. De asemenea, nuanţa de albastru deschis din vechiul logo al BCR a fost înlocuită cu albastrul mai tare din pachetul de culori al Erste pentru creşterea vizibilităţii sucursalelor mai ales seara.
Erste şi-a amplasat logoul pe frontispiciul palatului BCR de la Piaţa Universităţii în septembrie 2007, când a fost declanşată campania de rebranding care a marcat integrarea vizuală a băncii locale în grupul austriac.
Brandul BCR era considerat foarte valoros la momentul achiziţiei, având o notorietate puternică.
De altfel, la nivelul lui 2007 austriecii contabilizau la capitolul active intangibile suma de 360 mil. euro reprezentând valoarea brandului BCR. Aceasta a fost menţinută la circa 300 mil. euro în ciuda deprecierii fondului comercial aferent BCR de la 2,7 mld. euro în 2007 până la 0,6 mld. euro în primul trimestru al acestui an.
Experimentatul bancher austriac Andreas Treichl continuă să acuze gradul ridicat de incertitudine cu care se confruntă Erste şi băncile europene în general. „Nimeni nu poate spune când vom reveni la o creştere economică normală în Europa, ce va fi cu euro, cum va funcţiona uniunea bancară, care va fi rolul băncilor în viitor. Nu avem niciun fel de vizibilitate.“
El spune că „dorinţa cea mai mare este să vedem creditul crescând pentru a ne putea creşte şi noi câştigul net din dobânzi“, însă economia în general nu creşte, ceea ce dă motive de îngrijorare.
„Nu ştim ce ne rezervă viitorul. Mergem spre o uniune bancară cu mecanism unic de supraveghere? Nu ştim cu certitudine. Toate băncile suferă din cauza incertitudinii.“
În acelaşi timp, Treichl se numără printre bancherii care admit că „băncile nu sunt fără vină“.
„Noi depindem de economia reală. Dacă economia merge prost timp de cinci ani, se vede şi la noi. Se vede şi în România, ca şi în Austria.“ Cu toate acestea, el îşi reafirmă încrederea în banca pe care are mandat s-o conducă până în 2017.
„Voi continua să cumpăr acţiuni Erste, am încredere în această bancă, dar contează şi mediul în care operează.“
Grupul austriac are ca acţionar principal Fundaţia Erste, cu 20,1% din acţiuni faţă de 31% în 2008. Grupul spaniol Caixa Bank deţine o participaţie de 9,9%, investitorii de retail concentrează 5,8%, salariaţii 3%, iar 52,5% se află la investitori instituţionali. Peste 18% din acţiunile Erste sunt controlate din America de Nord, iar 45,6% din Austria.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels