• Leu / EUR4.7205
  • Leu / GBP5.2885
  • Leu / USD4.1484
Bănci și Asigurări

Adrian Vasilescu, BNR: Combinaţia tehnologie-hărnicie în reţeta PIB-ului

Adrian Vasilescu, BNR: Combinaţia tehnologie-hărnicie în reţeta PIB-ului

Adrian Vasilescu

Autor: Adrian Vasilescu

1 mai 2019 251

Într-un film documentar făcut de americani, despre ridicarea Americii în anii de dinaintea crizei din 1929 -  1933, câteva secvenţe sunt dedicate momentului în care Chicago ajunsese la cea mai mare concentrare de capital şi de muncă pe care lumea o cunoscuse până atunci. Şi asta se întâmplă într-un timp în care, deşi în uzinele americane îşi făceau loc tehnologii dintre cele mai noi şi mai sofisticate, hărnicia era încă regina economiei. Susţinută îndeaproape de ştiinţa organizării muncii. 

America toată muncea până la epuizare. Dar cei mai harnici dintre muncitori erau  întreprinzătorii. Pe umerii lor societatea înainta rapid. Şi prosperitatea ţării de asemenea. Proba cea mai tulburătoare a acestui avânt fără egal, păstrată peste timp, fiind cimitirele din Chicago. Pe nenumărate cruci, semnificative documente istorice, sunt înscrise nume de întreprinzători decedaţi în anii de boom 1925- 1926, în jurul vârstei de 50 de ani. Erau anii nebuni ai Americii. Nebuni sub toate aspectele şi în toate domeniile, dar întâi şi întâi în procesul muncii. 

Viaţa îl impusese, în împrejurările de atunci ale Americii, lângă cei trei factori de producţie consacraţi - resursele naturale, capitalul şi munca - pe cel de-al patrulea: întreprinzătorul. O clasă socială nouă, clasa întreprinzătorilor, formată din oameni cu vocaţia riscului şi a câştigului, cu dragoste pentru performanţă cucerise America şi lumea toată. 

Apoi a urmat criza, cu prăbuşiri de producţii, cu şomaj în masă, cu falimente, sărăcie şi suferinţe. Şi cu o mare lecţie de viaţă: aceea că şi acumulările, şi investiţiile, şi consumul, şi câştigul au o limită. Cum şi hărnicia are o limită, ceea ce impune să fie susţinută, chiar dominată de tehnologie. Sprijin ce avea să fie primit prin schimbările aduse de cel de-al Doilea Război Mondial. Miza imensă a războiului a impulsionat atât de mult producţia de arme noi bazată pe mari descoperiri ştiinţifice, încât s-a schimbat radical raportul dintre vitejie şi tehnologie. În favoarea tehnologiei, desigur.

Războaiele, încă de la cele dintâi încleştări din istorie, au avut contribuţii importante la avântul tehnologiei. Dar timp îndelungat, ce a durat multe mii de ani, regina bătăliilor a fost vitejia, susţinută de strategia militară. Chiar şi în primul deceniu al secolului al XlX-lea, când Napoleon a inventat războiul în stil mare, tot vitejia a fost factorul dominant, sprijinită de tehnologie şi de strategie. Abia peste o sută de ani, în Primul  Război Mondial, rolul tehnologiei a crescut substanţial, fără să arunce vitejia în planul doi.

În al Doilea Război Mondial însă, în condiţii absolut noi, s-a format un cerc virtuos, descoperiri ştiinţifice fără precedent contribuind la dezvoltarea tehnologiei şi, mai departe, la apariţia unor tipuri de arme cu o extraordinară putere de foc. După război, vreme îndelungată, nu doar specialişti în strategii militare, ci şi experţi din multe alte domenii au analizat toate marile bătălii, trăgând concluzia că victoria a revenit părţii care şi-a asigurat supremaţia tehnologică.

De la primatul tehnologiei, în raport cu vitejia, anii de pace au condus la primatul tehnologiei în raport cu hărnicia. Şi iată cum, celor patru factori fundamentali de producţie, resursele naturale, capitalul, munca şi întreprinzătorul, li s-a adăugat un al cincilea - dezvoltarea tehnologiei bazată pe cercetarea ştiinţifică.

Dacă vrem, astăzi, să avem un PIB care să exprime nu doar viteză de înaintare, ci şi valoare adăugată de un alt nivel calitativ, care să aducă întâi şi întâi bunăstare, trebuie să înţelegem că lucrurile nu mai pot fi rezolvate printr-o simplă concentrare de capital şi de muncă. Cât timp nici capitalul şi nici munca nu vor fi dominate de tehnologii bazate pe ştiinţa cea mai avansată, nu vom avea nici bunăstarea pe care ne-o dorim.

 

Principalele valute BNR - luni, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7205
Diferență: -0,0593
Ieri: 4.7223
Azi: 4.1484
Diferență: -0,7441
Ieri: 4.1455
Azi: 5.2885
Diferență: -0,0812
Ieri: 5.2846
Azi: 4.2506
Diferență: -0,0376
Ieri: 4.2507