Bănci și Asigurări

Adrian Vasilescu, BNR: Legea „dării în plată“ a ajuns din nou la judecata Curţii Constituţionale

Adrian Vasilescu, BNR: Legea „dării în plată“ a ajuns din nou la judecata Curţii Constituţionale

Adrian Vasilescu

Autor: Adrian Vasilescu

31.07.2019, 00:05 1072

Despre „darea în plată“ discutăm din primăvara anului 2015, de când proiectul legii a intrat în dezbatere publică. Mesajul focalizat pe locuinţă a angajat interesul unei bune părţi a societăţii civile. Proiectul de lege era susţinut de iniţiatori, cărora li s-au  alăturat cei ce păreau interesaţi direct. Dar cauza pentru care această lege, după atâţia ani, nu este încă funcţională... trebuie căutată în felul în care au fost cântărite opţiunile în Corpul Legiuitor.

Parlamentul a adoptat legea în primăvara lui 2016, cu o cvasiunanimitate de voturi, deşi nenumărate foruri interne şi internaţionale (Guvernul României, Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană, Fondul Monetar Internaţional) au formulat obiecţii de fond. Legea ieşise în formă finală conţinând multe confuzii, multe prevederi ce nu erau în ordine din punctul de vedere al rigorilor dreptului. 

După ce au fost numărate voturile în Senat – zero împotrivă, zero abţineri, toţi pentru – s-ar fi putut spune: au obţinut ceea ce şi-au dorit. Dar în zilele următoare... s-au făcut auzite voci, unele mai joase, altele mai ridicate, care au şi început s-o conteste. Plafonul de 150.000 de euro, ce imprima legii un caracter social pronunţat, a devenit motiv de nemulţumiri.

Din Senat, legea a ajuns la Camera Deputaţilor. În ziua de 5 aprilie 2016, în Comisia juridică a Camerei Deputaţilor, la capătul unei şedinţe lungi, cu multe momente tensionate, a fost finalizat referatul ce urma să fie trimis plenului.  După votul Camerei Deputaţilor, legea şi-a pierdut caracterul social. Vitrina. Putea fi „dată în plată“ locuinţa familiei, dar şi o casă de vacanţă ori o casă de închiriat.

Legea, în forma ei finală, a intrat în vigoare la 13 mai 2016. Dar mult timp nu s-a aplicat. După aproape şase luni, efectul scontat de lege – dai casa băncii şi scapi de datorii – a fost obţinut doar în cazurile în care consumatorii şi creditorii (băncile) au ajuns la un astfel de acord. În rest, au fost înregistrate respingeri de către instanţe sau cazuri în care legea „dării în plată“ îşi vedea salvarea: instanţele au acceptat excepţiile de neconstituţionalitate invocate de bănci şi au trimis legea la Curtea Constituţională. Legea a fost însă salvată nu prin derogare de la Codul civil, ci prin invocarea impreviziunii, pe care instanţele urma s-o constate în toate cazurile… conform prevederilor noului Cod civil.

Verdictul Curţii Constituţionale: impreviziunea nu se prezumă. Legea obliga judecătorul să verifice ca instituţia dării în plată să nu fie un instrument discreţionar pus la dispoziţia doar a unei părţi. Totodată, aşa cum este consfinţit în art. 1271 din noul Cod civil, instanţa era obligată să cântărească două realităţi de maximă însemnătate. Pe un taler al cântarului să fie regula: „părţile sunt ţinute să-şi execute obligaţiile, chiar dacă executarea lor a devenit oneroasă“. Pe celălalt taler veneau excepţiile care întăreau regula: „schimbări excepţionale de împrejurări, care ar fi făcut vădit injustă obligarea debitorului la execuţia obligaţiei“. Iar verdictul instanţei – adaptarea contractului ori încetarea contractului – nu poate fi prezumat. E nevoie de o analiză aprofundată şi de o judecată dreaptă.

Textul legii, în forma ieşită din Parlament, le sugera celor expuşi să-şi piardă casa familială, prin darea în plată, că… nu-şi vor pierde locuinţele. Pentru că băncile, imediat ce vor fi notificate cu intenţia de a le fi puse în braţe case în loc de bani, se vor grăbi să deschidă negocieri cu debitorii restanţieri, oferind condiţii blânde de returnare a datoriilor.

Aşa s-a interpretat. Era însă o iluzie. Cine ar fi putut să ştie cum vor reacţiona băncile, ce strategii vor adopta?! Consecinţa? În loc ca legea să facă bine câtorva sute de mii de familii în nevoie, cum s-a argumentat în Parlament, din 2016 şi până în prezent au fost înaintate... 9.093 de cereri. Atât! Şi iată, iniţiatorii legii au venit cu o „găselniţă“: să prevadă... impreviziunea. Au refăcut legea. Şi Parlamentul iar a girat-o prin vot. Şi iar legea a ajuns la Curtea Constituţională. Acum este aşteptat verdictul.

 
AFACERI DE LA ZERO