• Leu / EUR4.7216
  • Leu / GBP5.2121
  • Leu / USD4.2706
Bănci și Asigurări

Adrian Vasilescu, BNR, nu crede că acţionarii străini vor veni cu bani,dacă taxa pe active va afecta băncile

Adrian Vasilescu, BNR, nu crede că acţionarii străini vor veni cu bani,dacă taxa pe active va afecta băncile

Autor: Alina Botezatu

12 ian 2019 751

„Nu cred. De aici încep riscurile”, a afirmat Adrian Vasilescu, într-o emisiune la Digi 24, întrebat dacă acţionarii străini ar mai veni cu bani pentru a susţine băncile din România.

În perioada crizei, acţionarii străini au adus 4 miliarde de euro pentru a susţine băncile din România. Reprezentantul Băncii centrale a fost întrebat dacă el crede că băncile-mamă vor mai veni cu bani pentru a susţine băncile din România, în cazul în care apar probleme din cauza taxei pe activele financiare ale băncilor.

„Când a apărut ordonanţa, din text, se vede că ea va fi aplicată trimestrial, trimestru de trimestru, de patru ori pe an, se va percepe această taxă, pe care eu aş numi-o taxa pe inflaţie. Dacă societatea românească face inflaţie, băncile oricum sunt lovite de orice adiere de inflaţie, primele care sunt lovite sunt băncile. Aşa că, după ce le loveşti cu inflaţia, le mai pui şi o taxă pe inflaţie”, a spus Adrian Vasilescu.

Consilierul Guvernatorului BNR a precizat că sunt lovite băncile, în primul rând, pentru că sunt gestionari de bani, iar recenta taxă impusă este pe activele băncilor.

„Foarte multă lume mă întreabă ce sunt alea active? Titlurile de stat, mai bine zis împrumuturile date de bănci statului sunt active. Deci, statul vine la bancă, împrumută o sumă şi îi mai pune pe urmă o taxă pe suma pe care o împrumută”, a explicat Vasilescu. De asemenea, creditele date populaţiei şi întreprinderilor sunt considerate active financiare.

„Băncile au şi active care sunt trecute în contabilitate ca imobilizări corporale – clădirile, calculatoare, trezoreriile, mobilierul şi multe altele. Nu sunt taxate, pentru că nu sunt nicăieri taxate aceste active. Prin urmare, ele figurează în bilanţ, în conturile de active, dar taxate sunt numai banii din casieriile băncilor, disponibilităţile aflate în cont la Banca Naţională, titlurile derivate, creanţele, toate creanţele. Creanţele de la stat şi altele reprezintă 81% din active. Deci, grosul este aici. Toate aceste creanţe sunt taxate. Adică banii pe care băncile i-au împrumutat populaţiei, întreprinderilor”, a explicat Vasilescu.

Consilierul Guvernatorului BNR a mai spus că ceea ce nu stă în picioare este criteriul ales de Guvern pentru a aplica această taxă, respectiv ROBOR.

„Vreau să spun Guvernului că ceea ce nu stă în picioare sub niciun fel este criteriul pe care l-a ales, în funcţie de ROBOR peste 2%. De asta spun că devine o taxă pe inflaţie”, a adăugat Vasilescu.

ROBOR la 3 luni şi la 6 luni este folosit pentru a calcula rata celor mai multe dintre creditele acordate populaţiei. Taxa pe active este aplicată ca medie trimestrială a celor doi indici.

Consilierul Guvernatorului BNR a mai susţinut că nu crede că scăderea ROBOR din ultimele zile este influenţată de taxa pe active. „Niciun fel de act normativ nu poate să aibă o asemenea viteză de reacţie, încât azi Guvernul a dat ordonanţa respective şi mâine să scadă ROBOR-ul. Aşa ceva este imposibil. Doi ROBOR-ul poate să scadă cât vrea, dar, dacă rămâne sub 2% sau dacă este 10% sau 30%, retracţia este aceeaşi. ROBOR-ul scade, într-adevăr, dar nu din ziua din care a dat ordonanţa, ci din septembrie”, a mai spus Vasilescu.

Consilierul Guvernatorului a explicat din ce motive BNR nu va reacţiona în cazul în care băncile comerciale vor ridica propria marja pentru a acoperi costurile suplimentare cu ROBOR.

„Nu este nici rostul, nici dreptul Băncii Naţionale de a interveni în această situaţie. Este posibil (să se întâmple o majorare a marjei – n.red.). Da, este posibil să crească (ratele – n.red.), numai dacă băncile se vor împrumuta mai scump între ele. ROBOR-ul este un indicator, de fapt, o medie a ratelor dobânzilor la care băncile se împrumută între ele”, a detaliat Vasilescu.

Consilierul Guvernatorului a subliniat că „indiferent de ceea ce vor face băncile”, dacă vor majora sau nu marja aplicată la credite pentru a compensa costurile legate de ROBOR, „Banca Naţională nu are drept de intervenţie”.

„Vor trăi şi vom vedea. Ce vor face băncile? Nu ştiu! Repet ceea ce am mai spus, de multe ori: Banca Naţională nu este minister al băncilor. Băncile nu sunt subordinate Băncii Naţionale. Banca Naţională nu este decât un arbitru care intervine pe piaţă cu legea în mână şi zice «Stop. Aici aţi încălcat legea». Când băncile nu încalcă nicio lege, niciun drept nu are Banca Naţională de a-i spune băncii cum să-şi facă operaţiunile şi cum să-şi închege profitul”, a concluzionat Vasilescu.

Citește continuarea pe
zfcorporate.ro
Cele mai citite ştiri
Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7216
Diferență: -0,1438
Ieri: 4.7260
Azi: 4.2706
Diferență: 0,3077
Ieri: 4.2652
Azi: 5.2121
Diferență: 0,9921
Ieri: 5.1738
Azi: 4.3268
Diferență: -0,5196
Ieri: 4.3396