Bănci și Asigurări

Agnes Nagy şi Amalia Fugaru, BNR:De ce în România atât de puţine IMM-uri apelează la finanţare bancară şi de ce relaţia cu băncile este atât de complicată

Opinie

Agnes Nagy şi Amalia Fugaru, BNR:De ce în România atât de puţine IMM-uri apelează la finanţare bancară şi de ce relaţia cu băncile este atât de complicată
21.10.2021, 12:53 178

Conform datelor IFC, 40 la sută din totalul IMM-urilor din ţările emergente înregistrează anual o nevoie de finanţare neacoperită de aproximativ 5200 miliarde dolari. Din această sumă, aproximativ 800 miliarde de dolari revin IMM-urilor din zona Europei şi Asiei centrale. Costul de oportunitate al nerealizării dezvoltării potenţiale a IMM-urilor este dat de faptul că ele sunt principalul angajator din orice economie.

În România existau aproximativ 1,36 milioane entităţi economice active (aproape 380 de mii de PFA-uri şi 985 de mii de companii) în 2019. Puţin peste 10 la sută dintre companiile nefinanciare (fie ele IMM-uri sau corporaţii) au apelat la credite bancare în anul 2020 şi 2021, majoritatea finanţării lor (peste 60 la sută) provenind din reinvestirea profitului. Băncile comerciale declară că se află în concurenţă pentru acordarea de credite către 20 la sută dintre companiile nefinanciare, restul neîndeplinind criteriile de capitalizare.

Cercetarea de faţăa avut ca obiectiv analiza modului în care întreprinderile mici şi mijlocii, fie ele microîntreprinderi, întreprinderi mici sau mijlocii, îşi evaluează relaţia cu băncile comerciale din România. Eşantionul a fost construit astfel încât să includă cât mai multe întreprinderi din aceste grupe, de aceea rezultatele nu pot fi extrapolate la ansamblul relaţiilor tuturor tipurilor de entităţi cu băncile. Sondajul nu este reprezentativ la nivelul ţării, pentru că a cuprins doar câteva judeţe din Transilvania.

Principalele trei concluzii ale analizei datelor culese sunt următoarele: (i) pentru jumătate dintre IMM-uri, relaţia cu băncile comerciale din România se reduce contul curent; (ii) 15 la sută dintre IMM-urile participante consideră că băncile nu sunt interesate decât de a nu prelua riscuri de la clienţi, iar documentaţia cerută este mult prea stufoasă şi dificil de completat; (iii) cu cât dimensiunea entităţii este mai mică, cu atât este mai mare reticenţa în abordarea unui credit de la bănci.

Concluziile cercetării nu sunt diferite de cele publicate în analizele BNR. Sondajul de faţă contribuie la analiza relaţiei mediului de afaceri cu băncile comerciale prin două elemente. Pe de-o parte, sondajul arată care este percepţia, pe tipuri de firme mici şi mijlocii, asupra relaţiei cu instituţiile de credit. Pe de altă parte, această analiză arată care sunt unele dintre motivele pentru care aceste categorii de firme nu doresc să se angajeze într-o relaţie cu băncile comercialeş4ţ.

Tipologia firmelor incluse în eşantion

Clasificarea companiilor care au răspuns sondajului a fost realizată după numărul mediu de salariaţi din ultimul an, firmele fiind incluse fie în categoria microîntreprinderi (0 – 9 salariaţi), fie în companii mici (10 – 49 salariaţi), respectiv întreprinderi de mărime mijlocie (50 – 249 salariaţi). Dintre cele aproximativ 300 de companii care au răspuns sondajului, şi ale căror răspunsuri au fost validate, aproape jumătate (47,1 la sută) sunt microîntreprinderi, iar 37,7 la sută sunt întreprinderi mici, în timp ce doar 14,5 la sută reprezintă proporţia firmelor mijlocii.

Repartizarea geografică a răspunsurilor sondajului, nereprezentativă pentru nivelul întregii ţări, arată că firmele din patru judeţe – Harghita, Sălaj, Cluj şi Mureş – însumează peste 90 la sută din totalul companiilor incluse în cercetare. Astfel, răspunsurile validate ale companiilor din Harghita au reprezentat 29,1 la sută din total, urmate de 25,6 la sută în judeţul Sălaj, 20,9 la sută Cluj, respectiv 15,7 la sută în cazul judeţului Mureş.

Structura, după numărul de salariaţi, este similară în judeţele incluse în sondaj cu structura la nivel naţional. Repartizarea în profil teritorial a companiilor este de 55,8 la sută pentru mediul urban şi 44,2 la sută în mediul rural.

Principala ramură în care activează firmele incluse în sondaj este comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (30,7 la sută din companii), urmate de cele care lucrează în domeniul industriei prelucrătoare (23 la sută), construcţii (8,6 la sută), respectiv activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (7,4 la sută) şi transport şi depozitare (7 la sută). Din punctul de vedere al structurii pe ramuri ale economiei, datele obţinute din sondaj sunt relevante, pentru că la nivel naţional 29 la sută din întreprinderi sunt active în domeniul comerţului cu ridicata şi cu amănuntul; reparării autovehiculelor şi motocicletelor, iar una din zece întreprinderi este activă în construcţii.

În totalul companiilor cu activitate în domeniul comerţului cu ridicata şi cu amănuntul; reparării autovehiculelor şi motocicletelor, jumătate sunt microîntreprinderi, iar o treime sunt întreprinderi mici. În industria prelucrătoare 44 la sută din companii sunt reprezentate de întreprinderi mici, iar 31 la sută de firme mijlocii. Din punctul de vedere al dimensiunii întreprinderilor, sondajul nu este relevant la nivel naţional, pentru că, pentru principalele ramuri în care activează IMM-uri, au fost incluse în eşantion un număr echilibrat de microîntreprinderi şi întreprinderi mici, în timp ce la nivel naţional, în aceste ramuri, domină microîntreprinderile.

Principalele canale de interacţiune ale IMM-urilor cu băncile comerciale

Majoritatea IMM-urilor chestionate (56,1 la sută) au relaţii financiare doar cu o singură bancă comercială, în timp ce un sfert dintre acestea folosesc serviciile oferite de două instituţii de credit, iar una din zece IMM-uri apelează la mai mult de trei bănci pentru a îşi acoperi nevoile de servicii financiare. Patru la sută din firme sunt companii de mărime mijlocie, care folosesc serviciile a mai mult de trei bănci.

Dintre firmele care au relaţii doar cu o singură instituţie de credit, 60 la sută sunt microîntreprinderi, iar aproape o treime sunt întreprinderi medii şi doar una din zece este firmă mijlocie. Cele mai multe dintre întreprinderile care au relaţie cu o singură bancă activează în domeniul comerţului cu ridicata şi cu amănuntul; reparării autovehiculelor şi motocicletelor (30 la sută), iar 22 la sută dintre ele în industria prelucrătoare, în timp ce 10 la sută sunt angrenate în construcţii. În cazul IMM-urilor care au relaţii cu două bănci, cele mai multe (48 la sută) sunt întreprinderi mici, iar 45 la sută dintre acestea sunt microîntreprinderi.

Jumătate dintre companiile incluse în sondaj nu au decât un cont curent, cele mai multe dintre aceste companii fiind microîntreprinderi (54 la sută), iar o treime dintre ele fiind fie de dimensiuni mici şi una din zece fiind reprezentată de întreprinderi mijlocii. Ramurile în care activează acestea sunt comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (31 la sută), respectiv industria prelucrătoare (22 la sută).

Între produsele bancare oferite firmelor cel mai popular este linia de credit, care este accesată de 40 la sută dintre ele. Între acestea, peste două treimi sunt împărţite aproape în mod egal între întreprinderile de dimensiuni mici şi microîntreprinderi. Aceste companii activează cu predilecţie în domeniul comerţului cu ridicata şi cu amănuntul; reparării autovehiculelor şi motocicletelor (30 la sută), iar 23 la sută dintre ele în industria prelucrătoare, în timp ce 10 la sută sunt angrenate în ramura activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice.

Una din zece companii din totalul eşantionului are linii de credit de la două bănci, iar aceste companii sunt în principal întreprinderi de dimensiuni mici şi activează în principal în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (37 la sută), respectiv în ramura transport şi depozitare (19 la sută).

Un sfert din totalul companiilor au cel puţin un credit pentru investiţii, acest tip de finanţare fiind mai des întâlnit în cazul întreprinderilor mici (46,3 la sută), fiind mai puţin preferat de firmele mijlocii, pentru că doar una din cinci a accesat un astfel de instrument de finanţare. Domeniile de activitate pentru aceste firme sunt comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (31 la sută), industria prelucrătoare (23 la sută), respectiv construcţiile (11 la sută).

Creditarea de la bănci şi alternativa IFN

Având în vedere că linia de credit pare să fie instrumentul de credit preferat de IMM-uri, era de aşteptat ca băncile să uşureze efortul IMM-urilor în accesarea acestuia. Conform datelor din acest sondaj, pentru o treime dintre firmele care au accesat acest instrument, pregătirea documentaţiei a durat, în medie, două săptămâni, în timp ce pentru aproape 30 la sută dintre ele durata a fost de 1 săptămână, iar pentru 5 la sută dintre IMM-uri procedura a durat mai mult de o lună.

Între firmele pentru care durata întocmirii documentaţiei a fost de o săptămână, cele mai multe (29 la sută) activează în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (ceea ce reprezintă 13 la sută din totalul IMM-urilor care îşi desfăşoară activitatea în această ramură, conform eşantionului). Interesant este faptul că sunt mai multe microîntreprinderi şi întreprinderi mici care au întocmit documentaţia într-o săptămână decât întreprinderi mijlocii.

La polul opus, pentru firmele care au înregistrat cea mai lungă procedură, de peste o lună, cele mai multe activează tot în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (ceea ce reprezintă 5 la sută din totalul IMM-urilor care îşi desfăşoară activitatea în această ramură, din eşantionul ales). În plus, sunt mai puţine întreprinderi mijlocii care au avut o durată atât de mare a întocmirii documentaţiei, comportamentul afectând în special întreprinderile mici.

Majoritatea IMM-urilor care au accesat o linie de credit de la bănci au beneficiat de sprijinul instituţiei de credit în întocmirea documentaţiei. Astfel, pentru 40 la sută din aceste firme banca a ajutat firma pas cu pas în întocmirea dosarului, iar în cazul unora dintre aceste firme banca chiar a completat dosarul pe baza informaţiilor pe care deja le deţinea despre companie. Completarea de către bancă a dosarului s-a realizat pentru una din zece întreprinderi din întregul eşantion, acestea fiind în special microîntreprinderi sau firme mici care îşi desfăşoară activitatea în comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor, respectiv în construcţii şi mai puţin în industria prelucrătoare, aşa cum ar fi fost de aşteptat.

Există şi IMM-uri care nu au găsit la instituţia de credit un partener în completarea documentaţiei necesare accesării unei linii de credit. Acest lucru este valabil pentru 14 la sută dintre IMM-urile care au obţinut o linie de credit, ele primind doar indicaţii de la bancă. Aceste întreprinderi sunt în mod egal împărţite între firme mici şi microîntreprinderi, iar ramura care apare în plus, faţă de comerţ şi industria prelucrătoare, este cea de transport şi depozitare. Aproape 40 la sută dintre toate firmele de transport şi depozitare din eşantion au avut o astfel de experienţă cu instituţia de credit.

Un sfert dintre firmele chestionate au accesat un credit de investiţii în ultimii doi ani. Jumătate dintre acestea au avut o interacţiune pozitivă cu instituţia de credit pentru că aceasta le-a acordat ajutor pas cu pas în completarea dosarului. Pe de altă parte, puţin peste o treime dintre aceste companii au primit doar indicaţii la întocmirea actelor necesare aprobării creditului. În ambele cazuri, companiile mai mult reprezentate sunt cele de mărime mică, ceea ce arată că nu dimensiunea întreprinderii este cea care determină atitudinea băncii faţă de clientul IMM. Pe de altă parte, ramura în care activează IMM-ul influenţează decizia băncilor, în sensul în care companiile din transport şi depozitare sunt dezavantajate faţă de cele din comerţ şi industria prelucrătoare.

Durata medie a întocmirii dosarului necesar accesării unui credit de investiţii s-a situat între două săptămâni (aproape 40 la sută din răspunsuri) şi o lună (aproape 30 la sută din răspunsuri). Este de subliniat faptul că aproape una din cinci companii care a luat un credit de investiţii a reuşit să finalizeze documentaţia în decurs de o săptămână, iar 15 la sută dintre IMM-uri au avut nevoie de peste o lună pentru a întocmi actele. Jumătate dintre companiile care au reuşit să termine documentaţia într-o săptămână sunt firme de dimensiune mică şi care activează în domeniul construcţiilor (aproape una din cinci companii din totalul companiilor din construcţii, conform eşantionului) sau al transporturilor şi depozitării (16 la sută din totalul firmelor din această ramură, având în vedere eşantionul ales). În ceea ce priveşte companiile care au avut nevoie de peste o lună pentru a finaliza dosarul pentru accesarea creditului, acestea sunt aproape în totalitate firme mici şi mijlocii, ele activând în special în industria prelucrătoare.

Alternativa utilizării creditului de la IFN nu a fost utilizată de IMM-uri în ultimii doi ani decât în proporţie de 17 la sută. Principalul motiv care a făcut IMM-urile să apeleze la creditarea de la IFN-uri a fost, în aproape jumătate dintre cazuri, nevoie urgentă de lichiditate. Argumentul principal pentru apelarea la IFN şi nu la alte soluţii de finanţare în cazul IMM-urilor a fost, cel puţin pentru 40 la sută dintre ele, profesionalismul IFN-ului, care a găsit soluţia de finanţare optimă pentru nevoia companiei. Avantajul pe care aproape o treime dintre IMM-urile care au lucrat cu un IFN îl percep, în relaţia de creditare cu un IFN relativ la cea cu o bancă, este faptul că numărul de acte necesare este mai mic decât la o bancă.

Relaţiile în afara creditării

Pandemia a accelerat digitalizarea, iar o parte dintre băncile comerciale au oferit clienţilor lor o serie de servicii. Cercetarea de faţă, întreprinsă la un an de la ridicarea stării de urgenţă, arată că doar pentru una din cinci firme a fost adăugat între serviciile oferite de bănci şi legarea gratuită a casei de marcat la POS. Certificate digitale calificate gratuite pentru a semna oricând şi oriunde, o funcţie care ar fi uşurat activitatea companiilor in interacţiunea lor atât cu autorităţile statului în pandemiei, este semnalată doar de 17 la sută dintre IMM-uri. Dintre aceste firme, cele mai numeroase sunt microîntreprinderi care activează în comerţ.

Un alt serviciu, care ar putea atrage IMM-urile către bănci, este cel de direct debit cu alţi clienţi/parteneri ai băncii la care au contul curent. O astfel de variantă de scădere a costurilor de management al lichidităţii pentru IMM-uri este oferit doar pentru 14 la sută dintre ele, iar dintre acestea aproape jumătate sunt microîntreprinderi, iar întreprinderi mijlocii doar 7 la sută. Doar o treime dintre aceste firme sunt active în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (ceea ce reprezintă doar 14 din totalul IMM-urilor cu activitate în această ramură cuprinse în eşantion), deşi pentru ele ar putea fi un avantaj în îmbunătăţirea managementului lichidităţii.

Cele două exemple de servicii care ar putea fi ataşate contului curent deschis la băncile comercial nu au fost alese întâmplător. Fintech-urile, fie ele persoane juridice din România sau din spaţiul UE, sunt mult mai eficiente decât băncile în ceea ce priveşte serviciile de management al lichidităţii, iar certificatele digitale calificate sunt uşor de integrat pentru ele, având în vedere că ele lucrează inclusiv cu cele mai noi mijloace digitale.

Băncile comerciale au un avantaj competitiv în faţa oricărui fintech. Natura relaţiei lor cu firmele, din toată ţara şi din mai multe ramuri economice, le permite să capete o cunoaştere în amănunt a mersului economiei. În acest caz, este de aşteptat ca băncile să atragă clienţii cu servicii de consultanţă legate atât de evoluţia economiei româneşti, cât şi de evoluţia domeniului în care îţi desfăşoară activitatea IMM-ul client, respectiv cu programe de educaţie financiară.

Cercetarea de faţă arată că astfel de servicii sunt oferite pentru 42 la sută dintre IMM-uri. Cele mai multe dintre IMM-urile care primesc astfel de informaţii (20 la sută din IMM-urilor cuprinse în eşantion) primesc de fapt generalităţi legate de evoluţiile economice din ţară.

Având în vedere atât importanţa investiţiilor în economie, bazată şi pe sectorul construcţiilor, cât şi istoricul băncilor din România în ceea ce priveşte creditele imobiliare, este de aşteptat ca băncile se fie interesate de firmele care activează în construcţii. Consultanţă cu privire la domeniul în care firma îşi desfăşoară afacerea este acordată doar pentru 13 la sută din IMM-uri, iar dintre acestea doar 17 la sută sunt companii care îşi desfăşoară activitatea în domeniul construcţiilor, ceea ce echivalează cu 27 la sută din totalul companiilor care sunt angrenate în construcţii, conform eşantionului ales.

Educaţia financiară a fost considerată principalul motiv pentru care relaţiile băncilor cu clienţii s-au deteriorat după criza financiară la nivel global. În acest caz, este de aşteptat ca băncile să fie mai interesate de programele de educaţie financiară, iar una dintre metodele de a disemina programe de educaţie este prin intermediul clienţilor băncilor care au şi cei mai mulţi angajaţi – IMM-urile. Sondajul de faţă dezvăluie că doar 12 la sută dintre IMM-urile cuprinse în eşantion beneficiază de programe de educaţie financiară, iar jumătate dintre aceste firme activează în comerţ.

Viitorul relaţiei cu băncile

Relaţia actuală a IMM-urile cu băncile comerciale este complicată şi de faptul că pentru 59 la sută dintre acestea, băncile comerciale nu oferă niciun serviciu suplimentar, cu excepţia contului curent. Aceste tratament este aplicat în special microîntreprinderilor, care reprezintă aproape jumătate dintre aceste cazuri şi întreprinderilor mici, pentru care proporţia este de o treime. Domeniile de activitate care nu par să suscite interesul băncilor comerciale sunt: comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (27 la sută), industria prelucrătoare (25 la sută), construcţiile (8 la sută), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (8 la sută), respectiv transport şi depozitare (8 la sută).

Încurajator este faptul că o treime din totalul firmelor din eşantion consideră că, în prezent, băncile comerciale se implică în completarea dosarului de credit şi au servicii de consultanţă mai bune. Acest răspuns a fost dat de întreprinderile mici şi microîntreprinderile active în domeniul comerţului cu ridicata şi cu amănuntul; reparării autovehiculelor şi motocicletelor (26 la sută), industriei prelucrătoare (25 la sută), activităţilor profesionale, ştiinţifice şi tehnice (13 la sută). Ca atare, IMM-urile ar fi interesate să acceseze un credit de la bănci. Cu toate acestea, finanţarea prin credit este considerată atractivă doar în contextul dobânzilor scăzute, care nu par să mai fie o realitate pentru mult timp.

AFACERI DE LA ZERO