Banca Asiatică pentru Investiţii în Infrastructură (Asian Infrastructure Investment Bank - AIIB), instituţie creeată în urmă cu un an la iniţiativa Beijingului ca răspuns la dominaţia occidentală în regiune prin organizaţii financiare ca Banca Mondială, se măreşte şi odată cu ea creşte rolul Chinei de jucător financiar şi economic global.
Marea Britanie, Germania, Franţa, Coreea de Sud, Rusia şi alte 53 de state din toată lumea, unele aliate istorice ale Statelor Unite, care prin tradiţie controlează Banca Mondială (BM), sunt deja acţionari fondatori ai AIIB, iar alte 25 de ţări sunt aşteptate să devină membre anul acesta. Irlanda şi Canada s-ar putea înscrie în 2017. România a făcut şi ea cerere pentru a deveni membră a băncii. Ungaria a anunţat că aderarea la AIIB este în agendă. Deocamdată, din Europa de Est doar Polonia este membru al AIIB, şi nu unul oarecare, ci acţionar fondator.
AIIB, descrisă de The Economist ca o instituţie care finanţează „infrastructura puterii“, şi-a sărbătorit luna aceasta primul an de operaţiuni. În 12 luni, banca a investit deja în nouă proiecte majore din Europa, Asia şi Orientul Mijlociu, la unele colaborând chiar cu Banca Mondială, potrivit Forbes.
Instituţia Beijingului este încă mică dacă este comparată cu BM, care are 189 de state membre, însă, spre deosebire de aceasta, are obiective simple: să ajute la dezvoltarea noului Drum al Mătăsii, un megaproiect prin care se intenţionează reînvierea vechilor rute comerciale din Europa şi Asia, şi infrastructura din regiune.
De asemenea, AIIB reflectă dorinţa Beijingului de a-şi instituţionaliza creditarea oficială internaţională, până acum generoasă, remarcă The Economist.
Din punctul de vedere al Financial Times, valul de aderări de anul acesta întăreşte determinarea Beijingului de a dezvolta o agendă globală în vremuri în care preşedintele SUA Donald Trump promovează un discurs împotriva globalizării economice. Totuşi, AIIB ţine uşa deschisă pentru SUA, care a criticat „amiciţia“ cu China atunci când Londra a anunţat în 2015 că va participa la proiectul financiar al Beijingului.
Jin Liqun, preşedintele AIIB, a explicat că extinderea băncii va ajuta la majorarea creditării cu 100 de miliarde de dolari. „Acum, că China s-a dezvoltat, este rândul nostru să contribuim“, a spus el.
De asemenea, banca ţine uşa deschisă şi pentru Japonia, singura dintre puterile economice asiatice care a ales să stea pe dinafară. Japonia controlează un concurent al AIIB, Banca de Dezvoltare Asiatică, axată mai mult pe reducerea sărăciei. La începuturile AIIB, Tokio critica obscuritatea viziunii băncii.
„Avem cereri de la state europene care nu ni s-au alăturat în primul val, unele ţări asiatice, sud-americane. Şi Canada a cerut să adere. Aşa că anul acesta banca se va extinde substanţial în ceea ce priveşte membrii“, a spus Danny Alexander, vicepreşedintele AIIB. Alexander a fost membru de top al guvernului britanic.
Extinderea AIIB rezonează cu apărarea înverşunată a globalizării la Forumul Eco-nomic Mondial de la Davos, Elveţia, din partea preşedintelui Chinei Xi Jinping. El a avertizat asupra pericolelor pe care le aduce protecţionismul şi a cerut statelor lumii să nu urmărească interese înguste în dauna altora. Analiştii se aşteaptă la o deschidere semnificativ mai mare spre China din partea ţărilor africane, economii în dezvoltare care au nevoie de infrastructură, atât de transport cât şi energetică. Şi Germania promovează acolo un plan de dezvoltare economică. Iar China iese în întâmpinarea nevoilor statelor africane.
O rută de cale ferată deschisă recent între Addis Abeba (Etiopia) şi portul Djibouti a costat 4 mld. dolari. Prima linie de cale ferată cu ecartament internaţional din Africa Subsahariană a fost finanţată în proporţie de 70% de banca EximBank a Chinei.
Printre primele împrumuturi aprobate anul trecut, în iunie, se numără unul de 165 de milioane de dolari pentru modernizarea sistemului de distrubuţie a energiei din Bangladeş, unul de 216 milioane de dolari pentru îmbunătăţirea accesului în mahalalele din Indonezia, unul de 27,5 milioane de dolari pentru îmbunătăţirea sistemului de drumuri de graniţă din Tadjikistan şi unul de 100 de milioane de dolari pentru o autostradă din Pakistan. În afară de ultimul, toate aceste proiecte sunt finanţate în comun cu alte instituţii financiare internaţionale, notează Forbes.
Alte împrumuturi au fost aprobate în septembrie, printre care unul de 300 de milioane de dolari pentru un proiect de hidroenergie în Pakistan şi unul de 20 de milioane de dolari pentru o centrală electrică din Myanmar. AIIB a făcut, de asemenea, angajamente de 301 milioane de dolari în Oman pentru constuirea infrastructurii maritime pentru portul Duqm şi pregătirea primului sistem de cale ferată din această ţară. Într-un acord căruia nu i s-a făcut prea multă publicitate, AIIB a aprobat un credit de 600 de milioane de dolari pentru construirea gazoductului Trans-Anatolian, care va conecta Azerbaidjan de Europa. În această afacere, banca face echipă cu BM, care s-a angajat cu împrumuturi de 800 de milioane de dolari. Proiectul va costa în total 11,7 miliarde de dolarui şi este sprijinit şi de alte instituţii financiare.
Forbes concluzionează că rezultatele de până acum AIIB sunt mai puţin îngrijorătoare decât s-a crezut iniţial la Washington, adică instituţia nu a funcţionat ca vehicul de impunere a intereselor individuale ale Chinei. În schimb, aceasta a căpătat experienţă şi a colaborat cu BM şi cu Banca de Dezvoltare Asiatică.
Prin AIIB, China îşi promovează interesele economice, însă cu acceptul celorlaţi actori de pe scena globală.
În total în primul an de activitate, banca a acordat credite de 1,7 miliarde de dolari pentru proiecte de infrastructură, mai mult decât a anticipat, iar pentru 2017 estimează investiţii de 2,5 miliarde de dolari în 10-15 proiecte adiţionale.
