Bănci și Asigurări

Al cincilea CA al BNR de după Revoluţie îşi va începe mandatul având ca obiectiv central adoptarea euro

Al cincilea CA al BNR de după Revoluţie îşi va începe mandatul având ca obiectiv central adoptarea euro

Autor: Claudia Medrega

10.10.2014, 00:08 2912

Mandatul de cinci ani al actualului Consiliu de Ad­ministraţie (CA) al BNR ajunge la final, iar noii şi vechii aleşi vor ocupa de săptămâna viitoare cele nouă fotolii din celebra sală de consiliu de la banca centrală, având pe masă ca obiective principale intrarea în uniunea bancară şi aderarea la zona euro.

Noul Consiliu de Administraţie al BNR, care include trei nume noi - Liviu Voinea, Gheorghe Gherghina şi Daniel Dăianu - a fost votat în iunie  de către Parlament.

Jocurile politice şi-au făcut simţită prezenţa, ca întotdeauna, în alegerea ocupan­ţilor celor nouă poziţii din CA al BNR, însă şi Mugur Isărescu, guvernatorul băncii centrale, a avut un cuvânt de spus.

Din Consiliul de Administraţie al BNR, care gestionează poltica monetară şi sistemul bancar, şi-au pierdut scaunele Cristian Popa, care a fost timp de trei mandate consecutive viceguvernator responsabil cu politica monetară, precum şi doi membri, respectiv Nicolae Dănilă şi Napoleon Pop.

Acesta este al cincilea consiliu de administraţie al BNR de după Revoluţie. Intrarea României în zona euro, anticipată pentru 2019, este un proiect în care banca centrală va juca un rol important şi ar trebui să devină tema prioritară a noului mandat al Con­siliului de Administraţie, format din patru executivi şi cinci membri simpli.

Înainte de finalziarea acestei tranziţii, noul CA al BNR vrea să facă pasul intrării în uniunea bancară, cu cele trei componente: sistem unic de supraveghere, mecanism unic de gestionare a băncilor-probleme şi schemă unică de garantare a depozitelor.

Totodată, va trebui să continue procesul de curăţare a sistemului bancar de creditele neperformante ascunse prin sertare.

„În mandatul următor, România va adera cu siguranţă la uniunea bancară, la zona euro şi va continua să dezvolte instituţiile europene. Însă, sper ca următorul nostru mandat să se confrunte cu mai puţine provocări şi mai puţine crize decât precedentul“, a declarat ieri actualul şi viitorul viceguvernator al BNR, Bogdan Olteanu, în cadrul ediţiei a 14-a a colocviilor juridice cu tema „Post Crisis Mandates for Central Banks: Regu­latory and Institutional Challenges“.

El a amintit că în timp ce în unele ţări contribuabilii au plătit pentru a sprijini sistemul bancar, în altele, cum a fost şi România, nu s-au folosit bani publici pentru sprijinirea siste­mului bancar după 2008. „Ca reglementatori, ca suprave­ghetori, trebuie să facem mecanismul să funcţioneze astfel încât să permită sistemului bancar să se stabilizeze singur şi să nu apeleze la bani de la bugetul public.“

Mugur Isărescu, aflat la conducerea BNR de 24 de ani, a obţinut al cincilea mandat de guvernator. Isărescu a avut nevoie de două decenii pentru a învinge inflaţia - stabilitatea preţurilor şi cea financiară fiind principalele obiective scrise în statutul BNR.

BNR a atins anul trecut ţinta de inflaţie, fiind pentru a treia oară când banca centrală reuşeşte să atingă acest obiectiv de când a adoptat strategia de ţintire a inflaţiei ca principal obiectiv monetar, în august 2005. România a încheiat anul 2013 cu cea mai mică inflaţie din 1990 încoace: 1,55%. A fost pentru prima dată când România a avut o inflaţie anuală de sub 2%, adică limita uzuală în ţările occidentale, la care visa în anii de hiperinflaţie şi inflaţie galo­pan­tă din perioada 1990-2000. În acest an inflaţia a coborât sub pragul de 1%.

În anii de criză, angaja­men­tul de ţintire a inflaţiei a intrat în conflict cu posibilitatea ca BNR să contribuie la con­tra­cararea re­ce­siunii. Pe lângă ţinta de inflaţie, BNR a avut de aco­modat obiec­tive uneori contra­dic­torii legate inclusiv de po­litica de curs de schimb şi de reglementările în domeniul creditării - adică a trebuit să controleze cursul şi să ţină în frâu creditarea.

Pe parcursul mandatului actualului CA al BNR, deficitul de cont curent s-a ajustat puternic. România a înregistrat în 2009-2012, în medie, un deficit de cont curent de 4,3% din PIB, pentru ca anul trecut să ajungă la 1,1% din PIB. Aspectul pozitiv legat de această ajustare este dat de finanţarea mai uşoară, reflectând diminuarea dependenţei de fluxurile externe de capital. După ce în 2010-2012 investiţiile străine directe au reuşit să acopere mai puţin de jumătate din deficitul de cont curent, în 2013 nivelul ISD a fost aproape dublu faţă de soldul contului curent.

Totodată, în primul an al mandatului CA al BNR care ajunge la final, a fost parafat cel mai mare împrumut din istoria României, de circa 20 mld. euro, luat de la FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială. Aceste resurse au susţinut cursul, au ajutat finanţarea României care era foarte expusă pe termen scurt şi au salvat sistemul bancar de la o criză, având în vedere expunerea imensă pe valută a clienţilor. Însă datoria publică s-a dublat în această perioadă.

Isărescu a avut şi printre obiectivele actualului mandat să fie „naş la nunta leului cu euro“, dar criza a schimbat scenariul, aşa că realegerea în funcţia de guvernator îi dă o nouă ocazie să contribuie la atingerea acestei ţinte stategice pentru România. Isărescu a împlinit în august 65 de ani, iar la finalul celui de-al cincilea mandat va avea 70.


 

Cine face parte din noul board

Mugur Isărescu, 65 de ani, guvernator - al cincilea mandat

Florin Georgescu, 60 de ani, prim-viceguvernator - al treilea mandat

Bogdan Olteanu, 42 de ani, viceguvernator - al doilea mandat

Liviu Voinea, 39 de ani, viceguvernator - primul mandat

Agnes Nagy, 56 de ani, membru în CA - al patrulea mandat

Marin Dinu, 63 de ani, membru în CA - al doilea mandat

Virgil Stoenescu, 67 de ani, membru în CA - al treilea mandat

Gheorghe Gherghina, 59 de ani, membru în CA - primul mandat

Daniel Dăianu, 60 de ani, membru în CA - primul mandat

AFACERI DE LA ZERO