Ministrul finanţelor din România a declarat într-un interviu exclusiv Bloomberg că recâştigarea încrederii investitorilor prin reducerea deficitului bugetar excesiv al ţării ar trebui să devină un „proiect naţional”, în contextul în care guvernul se luptă să recapete controlul asupra politicii fiscale.
Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a spus că îşi propune să reducă randamentele datoriei României — un indicator-cheie al sentimentului pieţei — sub pragul de 6% pentru toate scadenţele până la sfârşitul anului. El şi-a exprimat încrederea că agenţiile de rating vor menţine ratingul de investiţii al ţării şi ar putea chiar să îmbunătăţească perspectiva negativă.
Pentru a aborda situaţia fiscală a României, coaliţia de guvernare condusă de premierul Ilie Bolojan trebuie să rămână concentrată pe reducerea deficitului la 6,2% din produsul intern brut în acest an, după progrese mai bune decât aşteptările în restrângerea acestuia anul trecut, a spus el.
„Cred că anul 2025 a fost momentul în care toate marile partide au devenit conştiente de faptul că menţinerea disciplinei este extrem de benefică pentru România”, a declarat Nazare într-un interviu acordat vineri, la biroul său din Bucureşti. El a adăugat că guvernul trebuie să „ridice nivelul de ambiţie” în privinţa ratingului de ţară, „nu doar să asigure menţinerea unei perspective negative, ci să o îmbunătăţească în cele din urmă”.
Guvernul de la Bucureşti va avea parte de următoarea evaluare vineri, când Fitch Ratings urmează să revizuiască ratingul de credit al României. În prezent, acesta se află la un nivel peste categoria junk, cu perspectivă negativă.
Nazare face parte dintr-o coaliţie fragmentată formată din patru partide, care s-a angajat să menţină România pe calea integrării europene, dar care a întâmpinat dificultăţi în a ajunge la un consens privind ritmul reformelor. Bolojan a avertizat luna trecută partenerii de guvernare să nu blocheze măsurile, fără a exclude posibilitatea de a merge mai departe chiar şi cu un guvern minoritar.
Măsurile bugetare au devenit o temă politică extrem de sensibilă odată cu ascensiunea forţelor de extremă dreapta şi naţionaliste în România, care a fost aruncată, cu puţin peste un an în urmă, în cea mai mare criză de la căderea comunismului. Turbulenţele au alimentat speculaţii potrivit cărora ţara ar putea fi retrogradată de agenţiile de rating.
Reducerea celui mai mare deficit din Uniunea Europeană face parte din obiectivul României de a ieşi din aşa-numita procedură de deficit excesiv a UE.
Veteran al crizei zonei euro de acum mai bine de un deceniu, declanşată de problemele fiscale din Grecia, Nazare spune că a învăţat lecţii despre necesitatea menţinerii unui control strict asupra cheltuielilor, în paralel cu promovarea măsurilor de stimulare a creşterii economice. Guvernul nu a aprobat încă bugetul pentru 2026, pe fondul disputelor interne legate de reducerile din administraţia publică.
Coaliţia condusă de Bolojan deţine o majoritate solidă în Parlamentul României, cu un număr semnificativ de mandate aparţinând Partidului Social Democrat, dominant mult timp pe scena politică. Totuşi, eşecurile politice au determinat partidul să cedeze funcţia de prim-ministru anul trecut, transferând sarcina măsurilor de austeritate către premierul liberal.
Nazare, de asemenea liberal, a spus că îşi propune să obţină aprobarea bugetului până la sfârşitul lunii.
Investitorii au recunoscut progresele făcute de România în ultimul an. Randamentele obligaţiunilor în lei cu scadenţă la 10 ani au scăzut cu peste 100 de puncte de bază, însă persistă îngrijorări privind capacitatea ţării de a menţine ritmul consolidării fiscale. Datoria publică a depăşit pragul de 60% din PIB, iar analiştii Fitch au declarat pentru Bloomberg în ianuarie că stabilizarea datoriei publice este esenţială pentru o îmbunătăţire a ratingului.
„Indiferent de tipul de guvern, de orientarea partidelor şi a coaliţiilor, problema datoriei publice rămâne — şi multe lucruri se schimbă pentru că trebuie să abordăm acest aspect, nu doar deficitul, ci şi datoria, împreună”, a spus Nazare.
„Cu cât ne apropiem mai mult de potenţialul nostru mai ridicat de creştere, cu atât va fi mai uşor să gestionăm ambele probleme”, a adăugat el.
