♦ În perioada pandemiei de COVID-19 a mai fost aplicat un moratoriu de amânare a ratelor bancare, în 2020 şi 2021.
Decizia coaliţiei de guvernare PNL-PSD-UDMR de a aproba măsura amânării cu până la nouă luni a ratelor la creditele bancare în cazul clienţilor cu probleme la plată a luat prin surprindere bancherii, după ce în aprilie politicienii vorbeau de aplicarea unei astfel de măsuri altă dată, iar bancherii se aşteptau la aprobarea unui eventual moratoriu de amânare a ratelor după o perioadă mai mare de analiză, de câteva luni.
Concret, coaliţia de guvernare a decis luni seara „amânarea pentru 9 luni a ratelor la bănci pentru cetăţenii şi companiile care se confruntă cu dificultăţi financiare din cauza crizelor multiple din ultima perioadă“, această măsură fiind parte a unui pachet de măsuri sociale şi economice „Sprijin pentru România“, în valoare de 1,1 mld. euro, care ar urma să se aplice de la 1 iulie, după cum au anunţat premierul Nicolae Ciucă (preşedintele PNL) şi preşedintele PSD Marcel Ciolacu pe Facebook.
După ce deciziile sunt luate în coaliţie sunt aprobate de guvern.
Decizia coaliţiei de guvernare PNL-PSD-UDMR vine după ce pe parcursul lunilor martie/aprilie s-au derulat o serie de runde de discuţii între bancheri şi autorităţi pe tema noului moratoriu de amânare a ratelor bancare în condiţiile noului context economic tensionat, agravat de războiul de la graniţă.
Bancherii nu au confirmat ajungerea la un acord privind forma noului moratoriu de amânare a ratelor bancare.
Modalitatea concretă de aplicare a noului moratoriu de amânare a ratelor este în ceaţă deocamdată. Nu este clar care sunt condiţiile, ce criterii de departajare a clienţilor există, dacă vor fi suficiente simple solicitări de amânare transmise de clienţi băncilor sau trebuie trimise şi anumite documente justificative şi nu se ştie nici cine suportă costurile în condiţiile în care dobânzile sunt în creştere după explozia inflaţiei, iar după momentul amânării ratele pot să fie mai mari, scadenţa prelungită şi povara pe umerii debitorilor mai mare.
Conform datelor prezentate recent de guvernatorul BNR Mugur Isărescu aproape 490.000 de debitori cumulat au credite ipotecare standard, credite ipotecare Prima casă şi credite de consum legate de indicele ROBOR, care acum este între 5-6%, şi mai creşte.
Acestă decizie a Coaliţiei de guvernare privind introducerea unui nou moratoriu de amânare a ratelor bancare vine în contextul creşterii dobânzilor şi a facturilor românilor, după ce în 2020 şi 2021 a fost aplicat un alt moratoriu pentru a susţine debitorii persoane fizice şi companii care au avut probleme financiare din cauza pandemiei COVID-19.
Diferenţa majoră faţă de moratoriul de amânare a ratelor aplicat în perioada pandemiei de COVID ar fi legată de faptul că atunci a existat un ghid al Autorităţii Bancare Europene (EBA), iar BNR a putut să flexibilizeze cadrul prudenţial astfel ca împrumuturile amânate mai mult de 3 luni să nu fie considerate neperformante, iar băncile nu a trebuit să pună bani deoparte provizionându-le.
În prezent, în condiţiile în care nu mai există un ghid al EBA, băncile s-ar putea să fie nevoite să facă provizioane pentru ratele amânate, ceea ce ar da peste cap bilanţul şi ar presupune nevoia de capital suplimentar de la băncile-mamă.
