Mai multe bănci de top care şi-au anunţat rezultatele financiare pe trimestrul al treilea - dintre care două sunt deţinute de grupuri austriece - au raportat o stagnare a soldului creditelor acordate sau chiar scăderi de portofolii, cererea redusă de credite fiind principalul argument invocat de bancheri în rapoarte.
Cererea este înăbuşită însă inclusiv de dobânzile ţinute sus din cauza scăderii disponibilităţilor de refinanţare mai ales în euro, dar şi în lei. Pentru că există o luptă pe resurse băncile nu coboară dobânzile la depozite şi de aceea nici la credite.
"Cred că este vorba de o lipsă de apetit din partea clienţilor având în vedere şi nivelul actual al dobânzilor. Totodată, activitatea de creditare este legată şi de faptul că băncile nu au certitudinea că liniile în valută de la băncile-mamă vor fi prelungite şi atunci preferă să nu înlocuiască creditele închise cu finanţări noi", comentează Radu Crăciun, directorul de investiţii al Eureko Pensii.
De exemplu, BCR, cea mai mare bancă după activele deţinute, a înregistrat o creştere în euro cu numai 0,3% a portofoliului de credite, până la echivalentul a 11,6 miliarde de euro, în timp ce austriecii de la Raiffeisen au raportat un avans cu 0,2% al soldului finanţărilor, care a ajuns la 4,4 miliarde de euro.
Pe de altă parte, BRD a înregistrat o scădere cu 3,1% a portofoliului de credite, la 7,86 mld. euro. La nivelul întregii pieţe bancare creditarea populaţiei şi a companiilor a crescut în trimestrul al treilea cu 0,8% la valori exprimate în euro, soldul total fiind de 50,9 mld. euro la sfârşitul lunii septembrie.
Economia a crescut în trimestrul al treilea cu 1,9% faţă de trimestrul anterior şi cu 4,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ceea ce nu s-a reflectat şi în creditare.
Mai mult, băncile au frânat creditarea în trimestrul al treilea după ce în perioada aprilie-iunie soldul creditului neguvernamental înregistrase o creştere cu 1,8% în euro.
"Economia a crescut în trimestrul al treilea datorită agriculturii care depinde mai puţin de finanţarea de la bănci. Bineînţeles că o revenire a creditării ar avea un efect vizibil în economie. Nu mă aştept ca activitatea de creditare să-şi revină în termeni reali în perioada imediat următoare deoarece riscurile sunt încă semnificative, iar băncile intră acum într-o perioadă în care trebuie să facă ajustări ale capitalului", afirmă analistul financiar Laurian Lungu.
Dintre băncile mari care şi-au anunţat până acum rezultatele aferente trimestrului al treilea, doar UniCredit Ţiriac şi Banca Transilvania au raportat o creştere mai importantă a soldului creditelor.
Portofoliul UniCredit s-a majorat cu 4,7%, până la 3,57 miliarde de euro, în timp ce soldul creditelor acordate de Banca Transilvania a crescut cu 2,1% şi a ajuns la 3,44 miliarde de euro.
Creditarea nu dă semne de revenire nici în ultimul trimestru al anului, datele aferente lunii octombrie indicând o scădere cu 0,2% a soldului creditului neguvernamental, până la 221 miliarde de lei.
Exprimat în euro soldul a fost însă constant faţă de septembrie datorită tendinţei de uşoară apreciere a leului.
Creditarea rămâne îngheţată mai ales pe segmentul populaţiei, dar nici companiile nu se înghesuie la credite în ciuda semnalelor de revenire a economiei.
"Sunt unele companii solide care reuşesc să se împrumute la costuri mai mici decât statul şi asta înseamnă că ocolesc băncile şi se îndreaptă către alte canale de finanţare. Probabil se împrumută inclusiv direct de pe piaţa externă", spune Laurian Lungu.
Companiile aveau credite de circa 117 miliarde de lei la sfârşitul lunii octombrie, nivel similar cu cel înregistrat în luna anterioară. Faţă de octombrie 2010 se remarcă totuşi o creştere cu 10% a soldului finanţărilor.
În schimb, băncile au o activitate mai intensă pe partea atragerii de resurse de la clientelă, unde a început deja un război al creşterii dobânzilor.
Soldul total al depozitelor a crescut cu 1% în perioada iulie-septembrie, la echivalentul a 41,6 miliarde de euro.
Bănci precum Raiffeisen sau UniCredit Ţiriac şi-au majorat soldul depozitelor cu peste 7% în acelaşi interval de timp.
"Băncile se luptă pentru depozite pentru că trebuie să compenseze scăderea finanţării în valută de la băncile-mamă. Soluţia este o revigorare a creditării în lei, dar pentru aceasta dobânzile trebuie să scadă", consideră Crăciun.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
