Autori: Iuliana Tiba – BRD Groupe Societe Generale, Amalia Stamate – Banca Naţională a României (BNR), Stefania Racolta-Cruceru – Banca Europeană pentru Reconstrucţie si Dezvoltare (BERD).
Schimbarile climatice, pierderea biodiverisitatii si impactul asupra mediului in general sunt pe primele pozitii in clasamentul riscurilor cu cel mai ridicat grad de manifestare, potrivit Raportului privind riscurile globale publicat de WEF in 2021. Astfel, preocupările legate de aspecte privind clima şi mediul prind tot mai mult contur în rândul reglementatorilor din sfera financiară, atât la nivel european, cât şi pe plan internaţional, iar mesajele acestora sunt destul de clare în această privinţă: acţionaţi acum, întrucât cu cât întârziaţi mai mult tranziţia, cu atât pierderile suferite vor fi mai mari pentru fiecare dintre noi. Să nu uităm însă că fiecare criză vine cu o oportunitate, aşa cum spunea Winston Churchill “Never waste a good crisis”.
Schimbarile climatice ar putea reprezenta cea mai mare oportunitate, judecata din perspectiva investitiilor pe care le reclama si implicit a nevoilor de finantare. Cu titlu exemplificativ, estimarile Grupul de lucru din cadrul CNSM cu privire la potentialul de finanţare a unor proiecte verzi indică un nivel posibil de circa 15 miliarde lei. Acest volum ar reprezenta o triplare a expunerilor existente la finalul anului 2020 la nivelul sistemului bancar autohton privat, expuneri care inregistreaza o pondere de aproximativ 3 la sută in totalul angajamentelor aferente sectorului nonfinanciar, situandu-se sub media UE de 7,9 la sută, relevand potentialul de crestere si gradul de maturitate al pietei.
Totodata, schimbarile climatice ar putea reprezenta un risc major pentru sistemul bancar, din perspectiva cuantumului relativ ridicat al activelor la risc aflate în portofoliul bancilor. Cu toate acestea, sunt multe voci care susţin că mandatul băncilor centrale ar trebui să se limiteze la un număr redus de obiective, pentru a nu afecta independenţa acesteia. În plus, cei mai sceptici dintre noi ar putea spune că România este ferită de riscurile pe care le presupun schimbările climatice (cum ar fi fenomenele meteo extreme). Să nu uităm însă că România moşteneşte o structură economică bazată pe sectoare energofage, şi se află în top 5 din punct de vedere al intensităţii emisiilor de gaze cu efect de seră (emisii raportate la valoarea adăugată brută), alături de alte state din fostul bloc sovietic, precum Bulgaria, Polonia, Estonia, Lituania şi Cehia.
Astfel, ponderea sectoarelor care pot fi afectate de riscurile de tranzitie cumulează circa jumătate din expunerile sectorului bancar faţă de companiile nefinanciare, totusi intr-o proportie importanta facilitati pe termen scurt. Privite dintr-un alt unghi, aceste sectoare sunt importante pentru economie, deoarece contribuie la 40 la sută din valoarea adăugată brută generată de sectorul companiilor nefinanciare, deţin aproape 50 la sută din active şi angajează 31 la sută dintre salariaţii acestui sector. În plus, din perspectiva riscului fizic, băncile sunt expuse în proporţie de circa 9 la sută din portofoliul corporativ pe firmele din agricultură, un sector vulnerabil la fenomenele meteo extreme, cum ar fi secetă sau inundaţii. În acest context, este legitim să ne punem problema cât de pregătit este sectorul bancar românesc pentru o asemenea provocare şi cât de uşor se poate adapta acesta la tranziţie?
Raspunsul la aceasta intrebare dar si perpectiva unor oportunitati oferite de aceasta tranzitie au fost in centrul analizelor desfasurate in cadrul Grupului de lucru si au vizat in principal identificarea acelor parghii de natura a atenua efectele manifestarii acestora si a fructifica eventualele oportunitati. In linie cu evolutiile recente de pe pietele internationale si piata bancara din Romania se adapteaza rapid si isi ajusteaza oferta de finantare, incorporand credite verzi si adoptand modele de buna practica in vederea evitarii riscului de dezinformare ecologica. Oferta bancilor cuprinde credite verzi destinate atat segmentului persoane fizice, cat si pentru cel al clientelei nonfinanciare. In principal, aceste credite adreseaza activitati sau proiecte investitionale in domeniile eficientei energetice (achizitii de flote de masini electrice sau hibride, reabilitari sau sporire performanta energetica a cladirilor, montarea de echipamente cu consum redus de energie electrica etc.), imobiliar (dezvoltari si operari de active beneficiind de certificari nationale sau internationale), economiei circulare (reciclarea şi gestionarea deşeurilor) sau a tehnologiilor privind reducerea emisiilor de carbon. Sectorul energie regenerabile de asemenea da semne de relansare, pe fondul unor expectatii si propuneri de modificari legislative menite sa ofere predictibilitate investitionala pe termen lung si agendei climatice care indica o nevoie suplimentara de investitii pentru atingerea tintei de 30,7 la suta a ponderii energiei regenerabile in mixul de energie, la orizontul anului 2030. In acest context de modificare, bancile private sunt pregatite si interesate de acest domeniul al energiei regenerabile, avand in vedere caprin natura sa este unul prin excelenta contributor la obiectivele vizand clima. Conform rezultatelor unui chestionar privind schimbările climatice transmis de către BNR instituţiilor de credit, în sectorului bancar autohton există preocupări legate de subiectul schimbărilor climatice în general, însă nivelul de conştientizare a riscurilor este unul relativ modest. În ceea ce priveşte finanţarea proiectelor verzi, interesul este în prezent relativ scăzut, în principal ca urmare a lipsei proiectelor eligibile, dar în creştere în ultimii 10 ani. Un exemplu care confirma aceasta tendinta ascendenta este compania Hidroelectrica SA, care in contextul strategiei sale de diversificare a productiei de energie electrica din surse multiple regenerabile, a atras cel mai mare credit bilateral verde in cursul acestui an, in suma de 1,25 miliarde lei. In termeni absoluti, volumul agregat al finanţărilor verzi pe segmentul corporativ este de peste 1 mld euro (în stoc la martie 2021). La această sumă s-ar adăuga creditele verzi acordate populaţiei pentru creşterea eficienţei energetice a clădirilor (0,4 mld euro reprezintă portofoliul actual al băncilor) şi finanţării proiectelor verzi ale unităţilor administrativ-teritoriale. Din punct de vedere al sectoarelor finanţate, peste jumătate din acestea sunt acordate sectorul imobiliar, pe segmentul clădirilor verzi, urmate de creditele pentru energie regenerabilă.
In acelasi timp, perspectiva strategica a institutiilor financiare internationale, BEI, BERD, IFC, prezente si active pe piata din Romania indica prioritatea acordata sectoarelor sau finantarilor verzi, reflectata in diferitele instrumente de finantare, scheme de sprijin sau programe de asistenta tehnica oferite in scopul sporirii gradului de constientizare si dezvoltarii capacitatii de analiza si evaluare a noilor modele de business sau a tranzactiilor verzi. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) de pilda, considera necesare pentru dezvoltarea segmentului de finanţare verde crearea unui mediu de creditare favorabil prin cooperare tehnică, determinarea companiilor să acorde prioritate investiţiilor durabile si respectiv contracararea efectelor negative ale pandemiei COVID-19. Pe măsură ce are loc tranzitia de la finanţare de tip „răspuns de urgenţă” la „sprijin pentru recuperare” în urma crizei economice, sistemul financiar va trebui să sporească concentrarea operaţională asupra investiţiilor pe termen lung cu elemente ecologice, digitale şi incluzive. Pentru a accelera tranziţia către o economie cu emisii reduse de carbon, finanţarea poate fi concepută în jurul principiului „înclinării spre verde” prin încurajarea clienţilor să se angajeze la audituri verzi, reducerea amprentei de carbon şi publicarea mai multor informaţii privind impactul schimbărilor climatice asupra operaţiunilor lor.
Ca un corolar al analizelor intreprinse, a rezultat faptul ca soluţiile posibile pentru inscrierea pe o tendinta accelerata si ordonata de abordare a provocarilor schimbarilor climatice necesită parteneriate strânse şi colaborare între guvern, sistem bancar in general, instituţiile financiare internationale şi sectorul privat si includ adaptarea programelor existente care oferă sprijin general sub forma de împrumuturi (linii de credit sau instrumente de partajare a riscurilor pentru IMM-uri) pentru a se asigura că beneficiarii includ o componentă verde în fiecare plan de investiţii sau se angajează să întreprindă acţiuni pentru reducerea amprentei de carbon.. De asemenea, ar presupune oferirea de asistenţă tehnică pentru identificarea şi gestionarea riscurilor fizice şi de tranziţie, consolidarea capacităţii de adaptare la schimbările climatice, adoptarea unor modele de afaceri durabile şi circulare şi dezvoltarea de soluţii digitale.
La nivelul sistemului bancar autohton, primordiala este creşterea gradului de conştientizare a aspectelor care ţin de dezvoltarea unor activităţi durabile. În acest sens propunerile raportului sunt de înfiinţare a unei asociaţii privind schimbările climatice, cu reprezentanţi din toate sferele publice si private relevante. In aceleasi coordonate se încadrează şi propunerea de colectarea de date privind creditele verzi, plecând de la taxonomia europeană, care se constituie intr-un clasificator al activelor si activitatilor verzi. Tranziţia către activităţi neutre din punct de vedere climatic necesită o schimbare în modelele de afaceri, reconfigurări ale lanţurilor de valoare, sau apariţia unor domenii noi de activitate, bazate pe inovaţie. Astfel, raportul propune o manieră de apreciere diferenţiată în orice schemă de sprijin oferită de autorităţi, a firmelor care contribuie semnificativ la realizarea obiectivelor de sustenabilitate. Adoptarea unor strategii de combatere a schimbărilor climatice, a demonstrat atât performanţă financiară superioara, căt şi reducerea expunerii la riscul de a înregistra active neutilizabile. Din această perspectivă, una din recomandări vizează analiza oportunităţii unui tratament prudenţial diferenţiat, în concordanţă cu dezvoltările reglementare la nivel european, pentru stimularea finanţării verzi.
O alta recomandare a grupului de lucru CNSM este de a solicita instituţiilor financiare internaţionale să sprijinire dezvoltarea finanţării verzi în România, inclusiv prin utilizarea instrumentelor de garantare şi prin acordarea de asistenţă tehnica instituţiilor de credit pentru identificarea, pregătirea şi finanţarea de proiecte verzi.
În şedinţa Consiliului general al CNSM din data de 3 iunie 2021, Consiliul general al CNSM a decis aprobarea Recomandării CNSM nr. R/6/2021 privind sprijinirea finanţării verzi adresată BNR, ASF şi Guvernului. Grupul de lucru care a elaborat acest raport a fost constituit din reprezentanţi ai Administraţiei Prezidenţiale, ministerelor de resort, alte autorităţi publice (BNR, ASF), instituţii de credit, Asociaţia Română a Băncilor, reprezentanţi ai sectorului privat şi finanţatori internaţionali (BERD, BEI, Banca Mondială).
