Bănci și Asigurări

Analiză BNR: România are nevoie de reforme serioase în economie pentru a favoriza creşterea, de întărirea producţiei de tradables, de schimbări în regimul fiscal. ” Cu venituri fiscale de 26-27% din PIB, România este lanterna roşie în UE”

Analiză BNR: România are nevoie de reforme serioase în...

Autor: Roxana Rosu

24.04.2023, 11:42 432

România are nevoie de reforme serioase în economie pentru a favoriza creşterea, o economică robustă, întărirea premizelor pentru producţia de tradables, fiind vorba, între altele, de digitalizare, reforma regimului fiscal, cheltuieli publice mai eficiente, prioritizare de investiţii orientate către tradables şi control riguros al realizării lor, se arată într-o analiză realizată de economişti BNR şi coordonată de Daniel Dăianu.

În plus, raportul susţine nevoia reformelor în salarizare şi crearea unui sistem de pensii echitabile, alocarea de resurse suplimentare pentru educaţie şi sănătate, ceea ce presupune însă venituri bugetare mai mari.

”România poate reveni la deficite de cont curent de sub 5% din PIB, cu o finanţare neproblematică în câţiva ani, dar avem nevoie de politici macroeconomice şi structurale adecvate. Un deficit de cont curent de 6% din PIB poate fi mai avantajos decât unul de 4 % din PIB dacă este finanţat în totalitate de investiţii directe, în timp ce cel de 4% este finanţat exclusiv prin îndatorare. Natura investitiiilor contează de asemenea; una este să investeşti în tradables, în high-tech, şi altceva în mall-uri şi zone rezidenţiale. Altfel spus, diavolul este în detalii”, se arată în raportul Final de pandemie şi economii care rezistă la şocul Războiului.

Economiştii Băncii Naţionale atrag din nou atenţi asupra deficitului bugetar structural mare, care s-a accentuat prin diminuarea veniturilor fiscal.

”Regimul fiscal regresiv (cetăţenii cu venituri mici, sau modeste, plătesc proporţional mai mult decât cei cu venituri mari), erori în politică fiscală, puzderia de exceptări şi „portiţe”, au contribuit la accentuarea deficitului bugetar prin diminuarea veniturilor fiscale. Cu venituri fiscale de 26-27% din PIB (inclusiv contribuţii) România este lanterna roşie în UE”.

O analiză din 2022 a Consiliului Fiscal arată că revederea regimului fiscal ar putea aduce venituri fiscale suplimentare de peste 3% din PIB în câţiva ani.

”Dar mulţi se complac în ipocrizie; îşi dau seama de această situaţie (privind veniturile fiscale), dar precum în Caragiale, au o atitudine de genul «să se schimbe, dar să nu se modifice decât pe ici pe colo… prin părţi neesenţiale». Revederea regimului fiscal ar permite o diminuare a impozitării muncii, care să nu prejudicieze însă consolidarea bugetară”.

Vedeţi aici raportul BNR integral

În acelaşi timp, venituri fiscale mai mari ar permite şi o politică care să aibă în vedere că înclinaţia spre consum a cetăţenilor cu resurse mici este considerabil mai înaltă decât a cetăţenilor cu venituri mari, ceea ce afectează dinamica importurilor.

”Trebuie combătute cu forţă instituţională şi cu determinare politică evaziunea fiscală şi «optimizarea fiscal» (tax avoidance). Nu trebuie cedat la presiuni interne şi externe. Să sperăm că şi instituţiile europene vor fi mai decise în aceast scop, în general”, se mai arată în analiza BNR.

O altă problem structural semnalată este  subdezvoltarea industriei agroalimentare, în condiţiile în care   pământul agricol reprezintă 57% din suprafaţă ţării, iar deficitul extern al acestui sector este de 0,5-06% din PIB.

Potrivit economiştilor, România are o subvalorificare a resurselor, materiilor prime interne, care se vede şi în faptul că importă produse a căror realizare include inputuri esenţiale din România.

În plus, lipseşte turismul de calitate care ar stimula „exportul intern”, iar cetăţenii români cheltuie miliarde de euro în străinătate.

În acelaşi timp, politicile industriale care să vizeze producţia de tradables, creşterea valorii adăugate (inclusiv în domeniul agroalimetar) sunt ”firave”. Economia noastră are şi un caracter dual, caracteristic ţărilor mai puţin dezvoltate: sectoare importante sunt dominate de firme mari străine şi există multe companii cu capital autohton slabe.  

 În ceea ce priveşte procesul de convergenţă nominală al României la euro, acesta a înregistrat noi deviaţii în ultimul trimestru al anului trecut, în pofida stabilităţii cursului de schimb şi reducerii uşoare a îndatorării guvernamentale. România a continuat să se îndepărteze de exigenţele aderării la zona euro în planul ratei dobânzii pe termen lung şi ratei inflaţiei, însă marginal. Totodată, procesul de consolidare bugetară a încetinit, însă fără a fi afectată respectarea ţintei asumate pentru anul 2022.

 


 

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Urmează ZF Bankers Summit'24