Analiză ZF. Legea arendei naşte dezbateri aprinse între fermieri: cei mari îşi doresc o perioadă minimă a contractului de arendă, în timp ce proprietarii de terenuri simt că li se încalcă un drept. „S-a votat o perioadă de minimum 7 ani. Merge la preşedinte pentru promulgare“

♦ Marii fermieri au militat în ultimii ani pentru o durată minimă a contractului de arendă, de 7-10 ani, impusă prin lege, susţinând că acest lucru le oferă stabilitate pentru proiectele de investiţii pe termen mediu şi lung ♦ Proprietarii de terenuri cred însă că li se încalcă un drept şi că această măsură ar putea ţine preţul arendei la un nivel scăzut, România fiind şi una dintre ţările UE cu o valoare mică a contractului de arendă, de 200 euro/hectar ♦ Bancherii spun că o perioadă mai mare (5-10 ani) a contractului de arendă oferă stabilitate pentru investiţii şi este o garanţie mai bună, dar trebuie să existe predictibilitate de ambele părţi şi fiecare să-şi respecte drepturile şi obligaţiile ♦ Avocaţii consideră că negocierea trebuie să fie liberă şi transparentă, fără intervenţia statului, pentru că se va crea o dependenţă.

Principala frământare a marilor fermieri şi a micilor proprietari de terenuri agricole în aceste zile este legată de durata con­tractului de arendă, după ce modificarea legii nr. 287/2009 privind Codul civil a trecut de votul de la comisiile de agricultură din Camera De­pu­taţilor şi din Senat, fiind acceptată o du­rată minimă de 7 ani a contactului de aren­dă - ini­ţial a fost propusă o durată minimă de 10 ani - şi în curând va ajunge la preşe­dintele Klaus Iohannis pentru promulgare.

„S-a votat o perioadă de minimum 7 ani. Merge la preşedinte pentru promulgare“, a spus pentru ZF George Scarlat, preşedin­tele Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară şi dezvoltare rurală din Senat.