♦ De ce trimit astăzi românii de peste hotare mai mulţi bani acasă decât oricând? ♦ „S-a schimbat structura economică a diasporei, iar puterea sa financiară e mai mare acum decât în trecut. Primii emigranţi sunt deja maturi financiar“ ♦ „Principalele surse de remiteri sunt acum Germania şi Marea Britanie, ţări care au câştigat teren în detrimentul Spaniei şi Italiei. Aceste ţări sunt mai dezvoltate şi plătesc salarii pe măsură, aşadar oamenii au mai mulţi bani de trimis acasă“ ♦ Nu în ultimul rând, „unii români pensionari au revenit în ţară şi şi-au portat aici pensia, în timp ce alţii se pregătesc să se întoarcă şi pregătesc «terenul» prin trimiterea unor bani în conturile locale, bani care să le permită să ducă o viaţă cât mai bună“.
Românii din diaspora au trimis anul trecut în ţară 6,5 mld. euro, cu 350 de milioane de euro mai mult decât în 2022 şi mai mult decât dublu faţă de acum un deceniu, arată datele de la BNR.
Valoarea remiterilor personale de anul trecut a depăşit chiar şi nivelul din 2007-2008, anii de imediat după aderarea la UE (când a existat un exod masiv) şi totodată ultimii ani de boom economic, o perioadă de exuberanţă pe piaţa muncii, când salariile încă erau pe trend ascendent, iar locurile de muncă disponibile abundau. Suma s-a prăbuşit rapid începând cu 2009, aproape la jumătate (de la 6,3 mld. euro la 3,5 mld. euro), pentru ca apoi să-şi continue o perioadă trendul descendent.
În ultimii mai bine de zece ani - cu excepţia lui 2020, primul an de pandemie, când pentru o vreme lumea s-a oprit - valoarea remiterilor a fost pe plus, semn că românii din străinătate o duc mai bine şi trimit mai mulţi bani acasă. Această sumă şi-a atins maximul în 2023.
„Dacă ne uităm la remiterile personale, putem remarca faptul că, exceptând anul 2020, trendul este unul crescător de multă vreme. Nevoile oamenilor cresc în măsura în care cresc şi posibilităţile. Iar asta nu e un motiv de îngrijorare, întrucât aceste transferuri reprezintă o sursă de venit pentru cei din ţară, iar în plan macroeconomic ele diminuează deficitul de cont curent. S-a schimbat structura economică a diasporei, iar puterea sa financiară e mai mare acum decât în trecut. Primele valuri de emigranţi sunt cele care datează din perioada ’92-’95, sunt acei oameni care au plecat să prospecteze pieţele europene. Ei au deja circa 30 de ani de când lucrează în afară, aşa că au atins un anumit nivel de bunăstare, iar remiterile lor sunt pe măsură“, spune Monica Roman, profesor la Departamentul de Statistică şi Econometrie din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti.
E nevoie de bani în continuare
Ea adaugă că, totodată, şi în ţară nevoile sunt în continuare mari, chiar dacă a crescut nivelul de trai. Inflaţia persistentă din ultimii ani a mâncat din puterea de cumpărare a românilor. Plus că prin aceste remiteri românii de peste hotare susţin de multe ori vârstnicii şi familiile tinere, care nu au posibilităţi financiare foarte mari şi care se descurcă destul de greu.
„Remiterile satisfac anumite nevoi de consum. Ceea ce este problematic, dacă ar fi să facem o comparaţie, este nivelul redus al ISD-urilor, care a ajuns la un nivel similar cu cel al remiterilor şi care a scăzut în 2023.“
Anul trecut, investiţiile străine directe au scăzut puternic, de la peste 11 mld. euro în 2022 la doar 6,6 mld. euro, conform BNR. Aşadar, ISD-urile au ajuns similare remiterilor. Iar această situaţie nu e foarte diferită faţă de acum 10 sau 20 de ani, deşi economia şi salariile din România sunt într-un alt punct.
Mama lui Marius Ilie a plecat din ţară la muncă în Spania în 2002, când el intra la facultate. L-a susţinut financiar în timpul studiilor, dar şi după, iar privind retroactiv, el afirmă că nu ar fi fost altfel unde e astăzi - manager într-o multinaţională.
„Dacă mama nu pleca în Spania şi nu m-ar fi susţinut financiar atâta vreme, nu eram unde sunt. Nu aveam bani de facultate, nu aveam bani de ieşit şi de cunoscut lumea. În timpul studiilor, mi-a trimis bani lunar, asta constituia alocaţia mea, suma necesară pentru a mă întreţine. După 2007, pentru că deja mă angajasem, mi-a trimis bani mai rar, dar totuşi a continuat să o facă. Şi au fost destul de mulţi bani. Ba chiar, s-a supărat când i-am spus că mă pot întreţine din salariu şi nu mai am nevoie. Mi-amintesc că mi-a spus «păi de ce am venit aici»“, explică Marius. Între timp, mama lui s-a pensionat şi s-a întors în ţară, în oraşul său natal.
Diaspora a alimentat România cu peste 80 mld. euro
În ultimii circa 20 de ani, românii care lucrează în străinătate – fie pe termen scurt (pentru mai puţin de un an), fie pe termen mai lung – au trimis acasă peste 82 de miliarde de euro, arată calculele făcute de ZF pe baza datelor BNR.
Sunt peste 4 milioane de români plecaţi din ţară şi, anual, alte 100.000 de persoane iau drumul străinătăţii, arată cele mai recente date. În aceeaşi perioadă,
2005-2023, străinii au pariat pe România (valoarea ISD-urilor) peste 98 mld. euro. Aşadar, deşi unele dintre cele mai mari companii din lume au investit în România, deschizând aici fabrici, birouri de IT sau centre de servicii, lucru care a dus în mod clar la creşterea PIB-ului, a salariilor şi a puterii de cumpărare, românii din străinătate au fost şi ei un pilon aproape la fel de important în procesul de dezvoltare a economiei autohtone.
Când vine vorba de remiterile personale, în calculul acestui indicator BNR analizează atât transferurile lucrătorilor, reprezentând sumele de bani transferate de persoanele care lucrează în străinătate pe perioade mai mari de un an, cât şi remunerarea netă a salariaţilor, determinată pornind de la valoarea salariilor brute ale rezidenţilor care lucrează în străinătate pentru perioade sub un an, din care sunt deduse valoarea contribuţiilor sociale, a taxelor şi impozitelor pe salarii şi valoarea bunurilor şi serviciilor achiziţionate de aceştia în ţara gazdă.
În timp ce prima valoare e mai mare (mai mult decât dublă faţă de prima), ambele sunt la niveluri record sau aproape record.
Aşadar, deşi sunt tot mai mulţi români care pleacă în străinătate pe poziţii de expat, unii deţinând chiar funcţii de top management în varii colţuri de lume, sunt şi mulţi români care aleg să emigreze pe joburi de jos.
Primele lor destinaţii au fost acum 15-20 de ani Spania şi Italia, state apropiate din punct de vedere cultural, cu limbi latine. Astăzi, Germania, Marea Britanie sau chiar Scandinavia au comunităţi importante de români.
Ţări mai bogate, salarii mai mari
„Principalele surse de remiteri pentru România sunt Germania şi Marea Britanie, arată datele de la Banca Mondială. Iar o explicaţie pentru care România are un nivel record al remiterilor îl poate reprezenta chiar faptul că unii dintre oamenii care au lucrat anterior în Spania şi Italia s-au mutat în Germania sau Marea Britanie. Aceste ţări sunt mai dezvoltate şi plătesc salarii pe măsură, aşadar oamenii au mai mulţi bani de trimis acasă“, spune Dumitru Sandu, sociolog, profesor la Facultatea de sociologie şi asistenţă socială.
El afirmă că unii români au plecat din ţările din sudul Europei către cele din nordul mai dezvoltat. Există însă şi unii care au ales să emigreze din România direct în aceste ţări.
Mai există o posibilă explicaţie pentru această situaţie, dincolo de faptul că diaspora a ajuns la un nivel de bunăstare ce îi permite să trimită bani mai mulţi în ţară.
Unii români pensionari au revenit în ţară şi şi-au portat aici pensia, în timp ce alţii să pregătesc să se întoarcă şi pregătesc „terenul“ prin trimiterea unor bani în conturile locale, bani care să le permită să ducă o viaţă cât mai bună.
Eugen Badea a plecat din ţară acum mai bine de două decenii, încă dinainte ca România să adere la Uniunea Europeană. A plecat în Spania, în căutarea unei vieţi mai bune pentru el şi pentru familia sa rămasă acasă, într-un mic orăşel de provincie. Treptat, după ce situaţia sa s-a stabilizat, lui i s-au alăturat şi ceilalţi membri ai familiei - soţia şi cele două fiice.
În 2024, pensionat deja de mai mulţi ani, Eugen Badea şi-a luat soţia şi s-a întors în România, s-a întors „acasă“. Acesta i-a fost gândul încă de la început. Niciodată nu a vrut să rămână pentru totdeauna în Spania. Pentru el a existat şi există un singur „acasă“, România. Iar asta spre supărarea fiicelor care au rămăs în Peninsula Iberică şi nici nu se gândesc să facă un pas similar.
La fel ca Eugen şi ca soţia sa sunt mulţi alţi pensionari care au făcut sau urmează să facă acelaşi lucru.
Migraţia inversă
„Ipoteza mea - şi zic ipoteză pentru că nu avem suficiente date pentru a lămuri chestiunea pe fond - este că avem un nou semnal de sporire a revenirilor în ţară. Această creştere a remitenţelor poate fi legată de un fenomen al revenirii românilor acasă. O parte dintre cei care au plecat în străinătate se apropie de pensionare. Sunt multe case goale prin România, case făcute cu banii câştigaţi afară. Aceste case nu sunt făcute degeaba. Aceşti oameni trimit bani acasă şi îşi pregătesc revenirea“, spune Dumitru Sandu, sociolog, profesor la Facultatea de sociologie şi asistenţă socială.
El adaugă că viaţa este mai ieftină în România decât în alte ţări, iar acest decalaj poate reprezenta un motiv suplimentar pentru ca oamenii să se întoarcă acasă. Mai ales pentru pensionarii care pot trăi mai bine în România din ceea ce încaseză pentru munca pe care au prestat-o atâta vreme în Occident.
„Mulţi tineri care au plecat din ţară, odată ce s-au obişnuit cu viaţa de acolo, cu greu vor reveni în România. Totuşi, există şi unii oameni din alte generaţii pe care îi trag <<rădăcinile>> către casă, către România“, spune Constanţa Mihăescu, prodecan şi profesor al Facultăţii de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică din cadrul ASE Bucureşti.
Ea adaugă totodată că chiar şi tinerii remarcă îmbunătăţiri în situaţia din România, chiar dacă momentan nu se pune problema revenirii lor definitive.
„În România există în continuare disparităţi, dar se vede că lucrurile merg spre tot mai bine“, explică ea.
Acest lucru e confirmat şi de statisticile privind PIB-ul, privind salariile, ba chiar şi privind remiterile personale ale străinilor care lucrează în România. Piaţa locală a devenit în ultimul deceniu o piaţă de muncă atractivă pentru lucrătorii din afara UE, muncitorilor asiatici lucrând aici pentru a trimite bani acasă. E vorba de peste 1 mld. euro în 2023, potrivit Bănciii Mondiale.
O situaţie, mai multe perspective
„Cred că ar trebui să privim această situaţie a remiterilor din mai multe perspective. Pe de-o parte, avem românii care trimit bani în ţară. Pe de altă parte, avem muncitorii străini din România care trimit bani către ţărilor lor. Nu în ultimul rând, avem români care trimit bani către alte ţări din UE, e o dimensiune nouă, care a crescut. Sunt bani trimişi de aici către studenţii români din străinătate sau către membrii familiei care locuiesc dincolo de graniţă. Într-adevăr, nu vorbim de o valoare apropiată celeilalte (a banilor trimişi de românii din străinătate în ţară - n.red.), dar avem de-a face cu fluxuri bilaterale. De asemenea, avem de-a face cu o migraţie de revenire destul de consistentă. Pe migraţia definitivă (plecări şi veniri cu domniciliul din/în România), cele două valori sunt apropiate în 2022“, mai spune Monica Roman.
Iar în ceea ce priveşte migraţia temporară, anul 2022 a fost primul din istoria României în care avem semnificativ mai mulţi imigranţi decât emigranţi, aşadar e de aşteptat să apară noi tendinţe în ceea ce priveşte remiterile, care vor avea efecte şi în plan macroeconomic, asupra Balanţei de Plăţi, adaugă profesorul.
Ea mai precizează că sumele anunţate de BNR în categoria remiterilor personale includ şi banii pe care îi primesc ucrainenii care sunt în România. Dintre cele 7 milioane de persoane care au tranzitat ţara după februarie 2022, circa 150.000 sunt beneficiari de protecţie temporară în România şi, în mare parte, au rămas aici, cu rezidenţa, fiind în principal femei şi copii. Iar dintre aceştia, doar 22.000 sunt înscrişi în evidenţa ANOFM, fapt ce nu înseamnă neapărat că şi au un loc de muncă.
„Cercetările derulate de noi pe date UNHCR arată că o parte dintre aceştia au ca principală sursă de venit transferurile din afara României.“
Deşi nu este neapărat vorba de o sumă care înclină balanţa sau care schimbă mersul lucrurilor, profesorul afirmă că este un fenomen de care trebuie ţinut cont.
La rândul său, Dumitru Sandu menţionează acelaşi război de la graniţă ca fiind un fenomen de care trebuie ţinut cont, însă dintr-o altă perspectivă.
„Avem de-a face cu o migraţie competitivă. În străinătate, românii nu sunt singuri, ei sunt în competiţie cu alţii care vin din Africa, din America Latină şI, mai nou, din Ucraina, să lucreze în Occidentul bogat. Pentru că e o competiţie în creştere, pentru că românii găsesc locuri de muncă mai puţine sau mai puţin avantajoase, ei au un motiv în plus să revină în ţară. Eu cred că în 2024 şi 2025 vom vedea un spor pozitiv de reveniri“, conchide el.
