Anca Negrescu, senior economist la Unicredit România, spune că acum, prognoza economică pentru 2025 pentru România indică o creştere economică de 1,9%, mai mare faţă de cea de anul trecut de 1%, dar principala problemă este legată de capaciatea guvernului de a reduce deficitul bugetar la 7%.
Ea a spus la Viena, în faţa investitorilor din Europa Centrală şi de Vest, că credibilitatea României depinde de această reducere a deficitului bugetar şi că guvernul nu îşi poate permite erori.
Dar ea a precizat că măsurile adoptate până acum - ordonanţa austerităţii - par să nu ajungă pentru reducerea deficitului bugetar, aşa că, după alegeri, s-ar putea să vedem majorări de taxe.
Pentru că este foarte dificilă de implementat reducerea cheltuielilor bugetare, guvernul trebuie să mărească veniturile, aşa că majorarea taxelor pare să nu poate fi evitată.
Politica fiscală, principala vulnerabilitate a României, care influenţează procesul de reducere a inflaţiei, a dus la creşterea dobânzilor şi pune sub semnul întrebării stabilitatea cursului valutar.
România a avut anul trecut un deficit bugetar de 8,6% din PIB, foarte mare, cu mult peste estimări, ceea ce dă peste cap stabilitatea fiscală şi stabilitatea finanţelor publice ale României.
Datorită creşterii deficitului fiscal a crescut şi deficitul de cont curent, care acum trebuie să fie acoperit prin împrumuturi externe, pentru că intrările de investiţii directe şi intrările de bani europeni nu sunt suficiente.
Pentru acest an, motoarele de creştere economică vor fi creşterea salariilor, ceea ce va menţine creşterea consumului, şi creşterea investiţiilor publice.
Exporturile încep să aibă o contribuţie negativă în creşterea economică, iar investiţiile private sunt mult mai prudente.
Dacă îşi va reduce deficitul bugetar la 7%, conform acordului cu Comisia Europeană, guvernul va putea să facă rost de bani să finanţeze deficitul şi datoriile care ajung la scadenţă, necesarul de finanţare fiind de 231 mld. lei pentru 2025.
Dacă guvernul nu va reuşi să reducă deficitul bugetar, ratingul României va scădea la categoria junk, ceea ce va pune o problemă în privinţa susţinerii finanţării.
La Viena, unde la începutul fiecărui an are loc conferinţa investitorilor din Europa Centrală şi de Est, România nu a fost privită deloc prost, din cauza surprizei de pe scena politică şi nici a derapajului bugetar. Sunt îngrijorări, dar atâta timp cât guvernul va reuşi să reducă deficitul (de la 8,6% la 7% nu este mult), riscul la adresa României se va mai diminua.
Dar totul are un cost, iar România acum îl plăteşte prin dobânzile mai mari pe care le cer investitorii.
