Bănci și Asigurări

Andrei Rădulescu, Banca Transilvania: Consolidarea finanţelor publice este una din provocările deceniului

Andrei Rădulescu, Banca Transilvania: Consolidarea finanţelor publice este una din provocările deceniului

Autor: Dorin Oancea, Mediafax

15.10.2020, 16:44 129

Procesul de consolidare din sfera finanţelor publice reprezintă una din provocările fundamentale ale acestui deceniu, apreciază Andrei Rădulescu Director Analiză Macroeconomică, Banca Transilvania, într-o notă de cercetare.

În contextul incidenţei pandemiei coronavirus autorităţile responsabile cu implementarea politicilor economice au adoptat măsuri fără precedent pentru contracararea impactului acestui şoc în sfera economiei reale şi la nivelul economiei financiare.

Spre exemplu, conform estimărilor Fondului Monetar Internaţional (FMI) impulsul fiscal implementat de la începutul pandemiei până la jumătatea lunii septembrie s-a situat la peste 20% din PIB în ţările dezvoltate şi la aproximativ 6% din PIB în ţările emergente şi cu venituri medii (circa 11,7 trilioane dolari cumulat, reprezentând 12% din economia mondială).

În România impulsul fiscal este estimat de FMI la aproximativ 5,4% din PIB, inferior nivelurilor din Bulgaria (6,7% din PIB) şi Polonia (11,7% din PIB).

Deteriorarea climatului macroeconomic în contextul incidenţei pandemiei şi implementării de restricţii (declin cu cel mai sever ritm din ultimele decenii în trimestrul II) coroborată cu eforturile fiscal-bugetare fără precedent au condus la majorarea deficitului finanţelor publice, spre niveluri record în 2020.

Astfel, conform FMI ponderea deficitului bugetar în PIB se va intensifica în 2020 la 12,7% în economia mondială, 14,4% în ţările dezvoltate şi 10,7% în statele emergente şi cu venituri medii. Pentru România experţii FMI previzionează un deficit bugetar de 9,6% din PIB în 2020.

Totodată, ponderea datoriei publice în PIB se va majora în urma incidenţei pandemiei, iar ţările care vor înregistra cea mai puternică creştere pe termen mediu vor fi cele dezvoltate, care se confruntă cu provocări din perspectiva ritmului redus al creşterii economice pe termen mediu şi inflaţie scăzută.

Astfel, conform FMI ponderea datoriei publice în PIB ar putea să crească în 2020 cu 15,7 puncte procentuale an/an la 98,7% în economia mondială, cu 20,2 puncte procentuale an/an la 125,5% în ţările dezvoltate, cu 10,1 puncte procentuale an/an la 48,9% în statele emergente şi cu venituri medii, cu 10,2 puncte procentuale an/an la 39,9% în ţările din Europa emergentă şi cu 8,1 puncte procentuale an/an la 44,8% în România.

Subliniem faptul că ponderea datoriei publice în PIB va atinge maxime istorice (cel puţin în perioada de după 1880) atât în ţările dezvoltate, cât şi în statele emergente şi în dezvoltare, spune Rădulescu.

În acest context, FMI atrage atenţia cu privire la riscurile fără precedent la adresa finanţelor publice: incertitudinea asociată evoluţiei crizei sanitare, cu impact la nivelul performanţei economiei reale; percepţia de risc pe pieţele financiare internaţionale, cu consecinţe pentru costurile de finanţare; calitatea procesului de realocare a resurselor.

Nu în ultimul rând, experţii FMI subliniază importanţa investiţiilor publice în procesul de relansare economică, mai ales în contextul perspectivelor de persistenţă la un nivel redus pentru costurile reale de finanţare. Majorarea investiţiilor publice şi orientarea acestora spre transformarea digitală şi economia verde pot contribui la un efect multiplicator superior. Conform estimărilor recente ale FMI creşterea investiţiilor publice cu 1% din PIB poate determina majorarea PIB-ului cu 2,7 puncte procentuale, avansul investiţiilor private cu 10% şi generarea unui număr important de locuri de muncă (între 20 şi 33 milioane).

AFACERI DE LA ZERO