Statisticile indică deteriorarea climatului macroeconomic la finalul anului 2021, evoluţie determinată de suprapunerea şocurilor din sfera ofertei, inclusiv creşterea puternică a preţurilor la energie, într-un context caracterizat prin persistenţa pandemiei coronavirus (cea mai severă criză sanitară la nivel mondial în ultimul secol), susţine Andrei Rădulescu, director analiză macroeconomică la Banca Transilvania.
Institutul Naţional de Statist ică (INS) a comunicat primele estimări (semnal) cu privire la dinamica economiei României în trimestrul IV şi perioada ianuarie – decembrie 2021, care indică o încetinire a PIB la 5,6%.
“Vom revizui scenariul macroeconomic central pe România în martie, după ce INS va publica estimările provizorii (1) cu privire la dinamica PIB-ului şi componentelor din 2021”, spune Rădulescu.
Cele mai recente previziuni macroeconomice Băncii Transilvania indică perspectiva creşterii economiei interne cu ritmuri anuale de 5,1% în 2022, 4,7% în 2023, respectiv 4,1% în 2024.
Dinamica anuală a PIB-ului României s-a temperat de la 7,4% în T3 la 2,2% în T4. Această decelerare pronunţată a economiei interne la finalul anului trecut a fost determinată de suprapunerea şocurilor din sfera ofertei (cu impact la nivelul presiunilor inflaţioniste) şi de persistenţa pandemiei coronavirus, într-un context dominat şi de tensiunile politice interne (Noul Guvern a fost format în luna decembrie), explică economistul-şef al Băncii Transilvania.
INS va comunica estimările provizorii (1) cu privire la dinamica PIB-ului şi componentelor din T4 şi anul 2021 la începutul lunii martie.
