Creşterea PIB ar putea decelera de la 6,3% în 2017, cel mai ridicat ritm din 2008, la 4,2% în 2018, 3,4% în 2019, respectiv 3,1% în 2020, în paralel cu majorarea investiţiilor productive, diminuarea ratei de creştere a consumului şi o schimbare de tendinţă pe piaţa forţei de muncă, apreciază analiştii Banca Transilvania.
”Ne aşteptăm la creşterea investiţiilor productive cu ritmuri anuale de 3,7% în 2018, 3,2% în 2019 şi 1,9% în 2020, după un avans estimat la 3,5% în 2017. Consolidarea climatului pozitiv în Zona Euro, nivelul redus al costurilor reale de finanţare, perspectiva demarării unor proiecte de investiţii publice şi premisele de accelerare a intrărilor de fonduri europene (importante pentru procesul de dezvoltare) indică continuarea ciclului investiţional în trimestrele următoare”, spune Andrei Rădulescu, senior economist la BT.
Pentru consumul privat (principala componentă a PIB), analistul previzionează un proces de decelerare pe termen mediu, pe fondul maturităţii din piaţa forţei de muncă, majorării costurilor de finanţare şi perspectivelor de inflexiune a tendinţelor din piaţa imobiliară şi din piaţa financiară, cu impact asupra efectului de avuţie.
Nu în ultimul rând, banca previzionează decelerarea consumului public pe termen mediu: ritmuri medii anuale de 1,7% în 2018, 1,5% în 2019, respectiv 1,9% în 2020, după avansul estimat la 4,5% în 2017. În acest scenariu marja de manevră în materie de politică fiscal-bugetară este limitată de nivelul ridicat al deficitului bugetar, mai ales a componentei structurale a deficitului.
”De altfel, nu excludem perspectiva implementării de măsuri de consolidare fiscalbugetară pe termen mediu, dacă riscul depăşirii pragului de deficit de 3% din PIB se va intensifica”.
În sfera cererii externe, Banca Transilvania vede o decelerare a fluxurilor în trimestrele următoare, pe fondul maturităţii ciclului economic post-criză în plan global şi a majorării costurilor de finanţare pe plan intern. Astfel, dinamica anuală a exporturilor ar putea decelera de la 9,1% în 2017 la 7,5% în 2018, 5,5% în 2019, respectiv 4,5% în 2020.
De asemenea, ritmul de majorare a importurilor s-ar putea reduce de la 9,9% în 2017 la 7,9% în 2018, 5,8% în 2019, respectiv 4,9% în 2020.
În ceea ce priveşte forţa de muncă, Andrei Rădulescu se aşteaptă la o schimbare de tendinţă începând cu 2019, în contextul maturităţii ciclului economic post-criză, intensificării presiunilor din sfera costurilor (cu personal, de finanţare, cu materii prime) şi acumulării de provocări la adresa stabilităţii macro-financiare. Astfel, componenta structurală a ratei şomajului (medie anuală) s-ar putea reduce de la 5,1% în 2017, la 4,7% în 2018 şi 2019, după care va creşte la 5% în 2020.
