România trebuie să relaxeze modul în care legislaţia actuală restricţionează capacitatea entităţii private dintr-un Parteneriat Public-Privat (PPP) să mobilizeze finanţarea necesară proeictului, a declarat Anna Akhalkatsi, director pentru România şi Ungaria în cadrul Băncii Mondiale, prezentă la Summitul Ţuca Zbârcea & Asociaţii/IFC – Viziune şi strategie pentru atragerea de investiţii private în infrastructura din România.
„Actuala legislaţie restricţionează puţin modul în care entitatea privată din PPP mobilizează finanţarea şi cred că este important să eliminăm aceste constrângeri, dar într-un mod prudent ca să ţinem cont de sustenabilitatea opţiunilor de finanţare. Spre exemplu, restricţia de 25% pe participarea publică este o problemă în special pentru proiectele pe infrastructură socială (n.red: precum spitalele)”.
PPP-urile se pot dovedi un instrument util pentru România în contextul în care lumea trece printr-o transformare economică pentru a se alinia obiectivelor de dezvoltare durabilă şi ţintelor de decarbonizare, în timp ce se adaptează la efectele schimbărilor climatice.
„Săptămâna trecută discutam cu guvernul despre nevoia de a combina ţintele de dezvoltare durabilă cu agenda de decarbonizare şi cu transformarea infrastructurii, în special a infrastructurii de transport, care a fost subliniată drept una dintre provocările şi oportunităţile cheie pe care România trebuie să le adreseze pentru a atinge aceste ambiţii”.
Din perspectiva Băncii Mondiale, România este în poziţia în care să poată atinge obiectivele suprapuse din aceste planuri şi strategii, însă trebuie să atragă şi banii sectorului privat în acest demers.
„Astăzi nu mai discutăm dacă să intre şi mediul privat să colaboreze cu guvernul, ci despre cum aducem sectorul privat într-un mod care va asigura că investiţiile sunt făcute astăzi la nivelul la care are nevoie România şi într-un mod sustenabil pe termen lung. Sunt foarte fericită să văd că sectorul public din România a înţeles importanţa acestui instrument PPP”.
