♦ Anul 2024 a adus continuarea scăderii inflaţiei spre 5% l BNR a anunţat la prezentarea raportului trimestrial asupra inflaţiei din noiembrie 2024 noile prognoze de inflaţie, de 4,9% pentru finalul anului 2024 şi 3,5% pentru anul 2025 ♦ De când a adoptat strategia de ţintire a inflaţiei ca principal obiectiv monetar, în august 2005, BNR a ratat de mai multe ori ţinta de inflaţie, dar a şi atins acest obiectiv în unii ani, precum 2006, 2011 sau 2013, la fel ca şi alte bănci centrale care au urmat regimuri monetare de ţintire a inflaţiei ♦ BNR a urmat şi o politică de flotare controlată a cursului de schimb ♦ Anul 2014 a adus inflaţia anuală la un minim istoric neaşteptat, de mai puţin de 1%, iar în anii 2015 şi 2016, rata anuală a inflaţiei a marcat noi minime, coborând chiar în teritoriu negativ ♦ După Revoluţie, BNR a avut nevoie de două decenii pentru a învinge inflaţia - stabilitatea preţurilor fiind principalul obiectiv scris în statutul BNR.
Începând cu anul 2005, odată cu lansarea leului nou, BNR a trecut şi la un nou regim de politică monetară - ţintirea inflaţiei. Anul 2025 marchează astfel 20 de ani de la implementarea regimului de ţintire a inflaţiei în România.
Strategia de ţintire a inflaţiei presupune practic asumarea periodică de către BNR a unor obiective anuale de scădere a inflaţiei (de obicei) şi capacitatea instituţiei de a face piaţa să creadă în atingerea obiectivelor respective.
Ţinta anuală de inflaţie asumată de banca centrală este de 2,5% plus/minus 1 punct procentual. Şi, în fiecare an, BNR indică ce inflaţie prognozează pentru finalul anului.
Evoluţia inflaţiei a luat prin surprindere chiar şi banca centrală uneori, care a operat în unii ani mai multe ajustări ale prognozei.
Privind evoluţia inflaţiei din ultimele două decenii vedem că, după anul 2005, inflaţia a rămas la o singură cifră până în anul 2022 când a revenit la două cifre, apropiindu-se de 17%. Şi în prima jumătate a anului 2023 inflaţia anuală a rămas la două cifre, pentru ca în decembrie 2023 să coboare la 6,6%.
