♦ În multe privinţe, 2027 ar putea fi mai dificil pentru buget decât 2026, iar un downgrade este mai probabil în februarie decât acum ♦ Deficitul bugetar scade, dar, cu toată scăderea, rămâne dublu faţă de media UE, de aici şi costul enorm al finanţării ♦ Esenţial pentru 2027 este nivelul deficitului la care vom închide anul 2026 ♦ Ideal este ca acesta să fie cât mai mic posibil pentru a atenua presiunea pentru 2027.
Deficitul bugetar pe acest an va fi de 5,9% din PIB, faţă de 6,2% din PIB cât s-a stabilit prin legea bugetului, anticipează agenţia americană de evaluare financiară, Fitch în ultimul raport de rating pentru România. De ce nu 4% din PIB sau patru şi un pic, de vreme ce în semestrul întâi deficitul a fost de 2% din PIB? Pentru că, mereu, în a doua parte a anului cheltuielile au fost mai mari decât în prima parte, explică economiştii. Iar datele Finanţelor arată că au fost ani în care deficitul în semestrul al doilea a fost mai mare decât deficitul din primul semestru chiar şi cu 2% din PIB.
„Cheltuielile sunt mereu mai mari, în a doua parte a anului. Aceasta este probabil observaţia şi calculul Fitch. Deocamdată suntem bine, din punct de vedere al deficitului. Nu avem un guvern funcţional şi, în mod cumva paradoxal, acesta este un avantaj pentru că guvernul nu poate angaja cheltuieli excesive. Dar, din toamnă, poate veni un alt guvern care poate schimba, în mod negativ, situaţia şi pentru 2026 şi pentru 2027“, spune profesorul de economie, Aurelian Dochia. Desigur, temerea ar putea apărea ca în povestea cu drobul de sare, dar sunt presiuni pentru majorarea cheltuielilor, pe când obligaţia este de reducere a lor în continuare, admite economistul.
Aurelia Dochia, profesor de economie Nimeni nu mai vrea să accepte constrângeri. Nimeni nu vrea reduceri de salarii, de pensii, iar ce mai poate fi redus după acestea este nesemnificativ. Nu va fi o toamnă uşoară.
Potrivit calendarului de ajustare structurală, deficitul bugetar trebuie să ajungă, în 2027, la 5,7% din PIB. Dar presiunea este pentru majorarea cheltuielilor. Greva din sistemul medical de zilele trecute a mers în această direcţie, în contextul discuţiei despre noua lege a salarizării unitare. Ultima variantă a acesteia, majorează anvelopa salarială cu 12 mld. lei (0,6% din PIB), bani pe care guvernul nu-i are.
Desigur, acest lucru este pe termen scurt pentru că, pe termen mediu, legea aduce un echilibru: cei care primeau venituri fără să fi depus un efort însemnat nu le vor mai primi, ceea ce va echilibra cheltuielile de personal, le va aşeza pe baze mai echitabile, spune Adrian Codirlaşu, preşedintele CFA România.
Sunt două lucruri mai puţin discutate, în perspectivă: de la 31 august curent, PNRR dispare. Iar de la 1 ianuarie viitor, guvernul va fi obligat să majoreze pensiile cu rata inflaţiei, obligaţie legală pe care o suspendase în 2026. Ceea ce va obliga fie la găsirea de noi surse bugetare, fie la reduceri de noi cheltuieli.
Laurian Lungu, economist Trebuie să închidem 2026 cu un deficit bugetar cât mai mic posibil, pentru a ridica presiunea de pe 2027. Aş începe să mă gândesc la o strategie fiscală de relaxare a economiei. Nu la o reducere masivă a taxelor, dar economia trebuie încurajată, inclusiv fiscal.
Trebuie să închidem 2026 cu un deficit bugetar cât mai mic posibil, pentru a ridica presiunea de pe 2027. Aş începe să mă gândesc la o strategie fiscală de relaxare a economiei. Nu la o reducere masivă a taxelor, dar economia trebuie încurajată, inclusiv fiscal.
Cine va înlocui PNRR
Problema stă aşa: bugetul pe 2026 a fost construit, între altele, pe venituri probabile din PNRR de 9 mld. euro (2,3% din PIB). Aceşti bani nu se vor mai regăsi în bugetul pentru anul viitor. Cum vor fi înlocuite aceste venituri? Economistul Laurian Lungu crede că soluţii pentru PNRR se pot găsi. Chiar dacă pare acum că ne vom confrunta cu un vid de finanţate, unele proiecte vor fi trecute pe fonduri structurale, altele, cum sunt autostrăzile Moldovei, vor primi câteva miliarde de euro din SAFE (Safe Action for Europe). Şi aici, trebuie făcută o observaţie, adaugă economistul: economia este aproape pe minus, cu tot sprijinul pe care l-a primit prin fondurile europene, ceea ce arată cât de slabă este de fapt. Iar creşterea economică trebuie să devină ţinta obsesivă a oricărui guvern.
Trebuiă căutată creşterea economică cu orice preţ
Două mari probleme sunt de actualitate, spune Laurian Lungu: prima este nivelul la care închidem deficitul în acest an. Ideal este ca acesta să fie cât mai mic, trebuie să-l reducem cât putem de mult (mai ales că acum avem şi banii din PNRR), ca să ajutăm deficitul din 2027, astfel încât să fie evitate noi măsuri dure. Apoi este nevoie de un plan de creştere economică. Pentru că 2026 este deja compromis – ori va fi cu minus, ori creşterea va fi marginală.
Laurian Lungu: „Trebuie create condiţii pentru anul viitor să trecem pe plus. Pentru că, nominal, anul acesta veniturile cresc, dar efectul taxelor care au făcut posibilă această creştere dispare în timp. Aş începe să mă gândesc, de pe acum, la o strategie fiscală de relaxare a economiei (bugetul trebuie trimis Parlamentului până la 15 noiembrie). Nu la o reducere masivă a taxelor, dar economia trebuie încurajată, inclusiv fiscal. Noi asistăm azi la o contracţie şi, pentru a aduce economia pe plus, este nevoie de sprijin şi politica fiscală are multe de făcut aici. Nu este nevoie de măsuri populiste, ci de acele măsuri fiscale care să crească competitivitatea“.
Un 2027 mai dificil decât anul acesta?
Economiştii cred că 2027 ar putea fi mai dificil chiar decât acest an – efectul de bază al creşterii de venituri se reduce, oboseala socială s-a instalat.
„Nimeni nu mai vrea să accepte constrângeri – nu este specific doar României“, spune Aurelia Dochia.
„Presiunea este pe creşteri de cheltuieli, iar noi trebuie să arătăm o scădere a deficitului. Dar noi ne-am construit situaţia aceasta. Nu este normal ca economia să stea la mâna fondurilor UE. Pentru că noi asta am făcut: am crescut pe datorie. Am echilibrat deficitul de cont curent din intrările de fonduri UE şi am acoperit deficitul bugetar din împrumuturi. Modelul de creştere pe datorie s-a încheiat“, spune Adrian Codirlaşu.
Adrian Codirlaşu, preşedintele CFA România Nu este în regulă ca economia să stea la mâna fondurilor UE şi să crească pe datorie. Noi asta am făcut: am crescut pe datorie. Am echilibrat deficitul de cont curent din intrările de fonduri UE, am acoperit deficitul bugetar din împrumuturi. Modelul de creştere pe datorie s-a încheiat.
Nu este în regulă ca economia să stea la mâna fondurilor UE şi să crească pe datorie. Noi asta am făcut: am crescut pe datorie. Am echilibrat deficitul de cont curent din intrările de fonduri UE, am acoperit deficitul bugetar din împrumuturi. Modelul de creştere pe datorie s-a încheiat.
„Probabilitatea unui downgrade o văd mult mai mică acum (după Fitch, urmează rapoartele de rating ale Moody’s şi S&P – n. red.) decât la începutul anului viitor, prin februarie. Anul viitor situaţia ar putea fi mai grea“, spune Lungu.
► Presiunea cheltuielilor sociale (obligaţia de indexare a pensiilor cu inflaţia; presiuni pentru majorări salariale – vezi legea salarizării unitare care majorează, pe termen scurt, anvelopa salarială cu 12 mld. lei – 0,6% din PIB).
► Eliminarea veniturilor din PNRR (sumă estimată pentru 2026 la 9 mld. euro, echivalent cu 2,3% din PIB).
► Creşterea datoriei publice de la 61-62% din PIB, în 2026, la 63-64% din PIB, în 2027, ceea ce conduce creşterea dobânzilor plătite la datoria publică (3% din PIB, în 2026, de la 2,6% din PIB, în 2025).
