♦ Statistici BNR privind remiterile străinilor. Unde merg cei mai mulţi bani? Câţi bani trimit acasă angajaţii străini din România: 920 mil. euro în S1/2025, în creştere cu 23%. Cele mai mari sume merg către Marea Britanie, Germania, Irlanda şi Nepal.
Angajaţii străini din România au trimis în ţările natale 920 milioane de euro în primul semestru din acest an, cu 23% mai mult decât în perioada similară din 2024, cele mai mari sume fiind direcţionate spre Marea Britanie, Germania, Irlanda şi Nepal, potrivit statisticilor publicate de BNR.
Anul trecut, remiterile totale ale lucrătorilor străini s-au cifrat la 1,7 mld. euro, cu 60% mai mult decât în 2023, cele mai mari sume ajungând tot în Marea Britanie, Germania şi Irlanda, urmate de Italia, Ţările de Jos şi, la egalitate, Nepal şi Spania.
Sumele trimise de lucrătorii străini spre Marea Britanie se detaşează clar faţă de celelalte destinaţii, totalizând 234 mil. euro în primul semestru din 2025 şi 455 mil. euro pe întregul an 2024.
„Plăţile sunt direcţionate către principalele ţări care reprezintă investitori în România şi care au un număr semnificativ de angajaţi în ţara noastră: Marea Britanie, Germania, Italia, Spania. Aceste plăţi sunt, în proporţii mult mai ridicate, în ceea ce priveşte transferurile lucrătorilor comparativ cu remunerările nete, angajaţii fiind în general înalt calificaţi, şi cu o şedere de peste 12 luni“, explică prof. univ. dr. Monica Roman, departamentul de Statistică şi Econometrie de la ASE.
În statistica BNR, remiterile includ două componente: pe de-o parte transferurile lucrătorilor, care reprezintă sumele de bani transferate de persoanele străine care lucrează în România pe perioade mai mari de un an, şi pe de altă parte remunerarea netă a salariaţilor, adică valoarea estimată a salariilor brute ale salariaţilor străini care lucrează în România pentru perioade sub un an din care este dedusă valoarea estimată a contribuţiilor sociale şi a impozitelor pe salarii datorate de salariaţii străini care lucrează în România pentru perioade sub un an, respectiv valoarea estimată a bunurilor şi serviciilor achiziţionate de aceştia în România.
Diferenţa dintre cele două elemente este semnificativă. Dacă transferurile totalizau în primele şase luni din 2025 suma de 822 mil. euro, remunerarea netă era doar 97 mil. euro. Aceeaşi diferenţă se remarcă şi în anii precedenţi. În 2024, de exemplu, transferurile au fost 1,5 mld. euro, iar remunerarea netă aproape 179 mil. euro.
„Ambele componente se află pe un trend crescător în ultima decadă, şi mai ales în perioada postpandemică. Se remarcă o valoare absolută mult mai mare şi o dinamică mult mai accentuată pentru transferurile lucrătorilor. Remunerarea netă este semnificativ mai redusă deoarece se referă la autorizaţiile de muncă cu o durată de până la un an, numărul acestora fiind evident mai redus comparativ cu numărul total de contracte de muncă ale angajaţilor străini în România“, a explicat Monica Roman.
O ţară care a crescut spectaculos în statisticile Băncii Naţionale privind remiterile este Nepal, unde sumele trimise au urcat de la doar 9 mil. euro în 2021 la 83 mil. euro anul trecut şi 65 mil. euro doar în primele şase luni din 2025.
„În ciuda unei legislaţii complexe şi birocratice care îngreunează accesul pe piaţa muncii din România al cetăţenilor din ţările terţe, numărul acestora este, deocamdată, în creştere. Muncitorii nepalezi reprezintă cel mai mare grup naţional străin de pe piaţa muncii din România (peste 18.000 de autorizaţii de muncă emise în anul 2025) şi generează un flux de plăţi semnificativ pe ambele componente ale remiterilor“, a adăugat Monica Roman.
Tot pe plus, dar cu valori mai mici, sunt şi banii trimişi spre Republica Moldova, cu un total de 44 mil. euro anul trecut şi 21 mil. euro în S1/2025.
„Republica Moldova reprezintă principala sursă de imigraţie în România. Mai mult, ca tendinţă recentă, un număr de cetăţeni moldoveni au revenit în România din ţările occidentale. Acest fenomen este, de altfel, similar cu cel al cetăţenilor români, care manifestă o migraţie de revenire vizibilă din punct de vedere statistic“.
Analizând cele două componente care alcătuiesc remiterile totale, cele mai multe transferuri s-au îndreptat în acest an spre Marea Britanie, Germania, Italia şi Nepal, în timp ce la capitolul remunerare netă, Nepal şi Republica Moldova stau cel mai bine dintre toate ţările incluse în raport, cu 16 mil. euro, respectiv 15 mil. euro în S1/2025. Situaţia este similară cu cea de anul trecut, când muncitorii din Nepal au avut o remunerare netă de aproape 20 mil. euro, iar cei din Republica Moldova de 31 mil. euro, însemnând 55% din total.
„Aceasta se explică prin faptul că muncitorii din ţările terţe încheie, în general, un contract de muncă pe o durată de până la un an, corespunzător cu durata legală a permisului de şedere la prima intrare, care este de 12 luni, Ulterior, contractul de muncă se poate prelungi, dacă angajatul decide să rămână în România la acelaşi angajator“, susţine profesorul universitar doctor Monica Roman.
Conform datelor oficiale furnizate de Inspectoratul General pentru Imigrări, la finalul anului 2024 erau înregistraţi peste 140.640 de angajaţi proveniţi din afara Uniunii Europene care lucrează legal în România. Cei mai mulţi dintre aceştia provin din Nepal, Sri Lanka, Turcia şi India, iar domeniile în care activează cu preponderenţă sunt producţia (29.141 de angajaţi), construcţiile (28.538), comerţul (20.008), HoReCa (18.844) şi serviciile administrative şi de suport (12.189).
Piaţa românească suferă încă de o lipsă acută de forţă de muncă pe anumite domenii cheie, un sondaj realizat de BNR indicând că circa 40% dintre firme continuă să se confrunte cu lipsa personalului calificat, iar fenomenul se resimte atât în industriile cu activităţi de bază, cât şi în sectoare cu valoare adăugată ridicată, precum IT, inginerie sau sănătate.
