♦ Scăderea ROBOR în 2023 sub 7% a venit după ce în 2022 băncile „au cam sărit calul cu ROBOR“, ducând dobânzile şi peste 8%, peste dobânda-cheie din 2022, dar şi peste dobânda la facilitatea de creditare Lombard ♦ Nivelul ridicat al ROBOR i-a determinat pe români să meargă la bancă şi să solicite diverse măsuri precum schimbarea indicelui de referinţă în IRCC, trecerea la dobândă fixă, refinanţări, suspendări de rate sau alte măsuri.
IRCC, noul indice de referinţă folosit pentru calculul ratelor la bancă la creditele noi ipotecare şi de consum acordate după luna mai 2019, ar urma să ajungă în T2/2023 la 5,98% (fiind calculat pe baza datelor din T4/2022), urmând ca şi în T3/2023, adică până în septembrie 2023, IRCC să rămână sub 6%, având în vedere datele anunţate până acum în ianuarie, februarie şi 10 zile din T1/2023.
Media datelor parţiale din ianuarie, februarie şi martie 2023 (T1/2023) indică un IRCC de 5,91%, valoarea finală aferentă acestei perioade (T1/2023) urmând să se aplice pentru creditele noi care vor fi acordate în T3/2023.
La creditele retail noi cu dobândă variabilă acordate în T1/2023 valoarea IRCC luată în considerare ca referinţă este de 5,71%.
Deocamdată, IRCC a rămas mai mic decât ROBOR la 3 luni, în ciuda unor previziuni că va depăşi destul de repede ROBOR. Este greu de crezut că ROBOR va coborî curând sub 6% şi să ajungă astfel sub IRCC. Inflaţia anuală ar urma să coboare spre finalul anului la 7%.
Indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate de populaţie înainte de luna mai 2019, precum şi pentru creditele companiilor în lei, a fost în ianuarie, februarie şi martie 2023 pe o tendinţă preponderent de scădere, coborând sub 7%, însă ritmul de scădere este destul de lent, în ciuda excedentelor record de lichiditate, de circa 21 mld. lei medie zilnică.
Vineri cotaţia ROBOR la 3 luni a coborât la 6,91%, de la 6,93% joi, în condiţiile în care dobânda-cheie a fost menţinută de BNR la 7% în februarie, pe fondul Ñdescreşterii semnificativ mai alerteì a inflaţiei şi a încetinirii progresive a economiei şi creditării.
Comparativ, în 3 ianuarie 2023 indicele ROBOR la 3 luni era de 7,56%, iar pe 30 decembrie 2022 indicele era cotat la 7,57%. Nivelul maxim atins de acest indice în 2022 a fost de 8,21%, în luna octombrie 2022 potrivit datelor BNR.
Deşi indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate de populaţie înainte de luna mai 2019, precum şi de companii, a scăzut sub 7%, rămâne în continuare peste valoarea IRCC, noul indice de referinţă pentru calculul ratelor la bancă la creditele noi ipotecare şi de consum acordate după luna mai 2019, care a crescut de la 1 ianuarie 2023 la 5,71%. În T4/2022 valoarea aplicabilă a IRCC era de 4,06%.
Scăderea ROBOR în 2023 sub 7% a venit după ce în 2022 băncile ìau cam sărit calul cu ROBORî, ducând dobânzile şi peste 8%, peste nivelul dobânzii-cheie din 2022, dar şi peste nivelul dobânzii la facilitatea de creditare Lombard.
Creşterea substanţială a indicelui ROBOR în 2022, la 7-8%, în urma înăspririi politicii monetare determinate de explozia inflaţiei peste 16% a mărit tensiunea persoanelor fizice şi companiilor cu credite cu dobânda variabilă legată de acest indice şi a determinat românii să meargă la bancă şi să solicite diverse măsuri precum schimbarea indicelui de referinţă în IRCC, trecerea la dobândă fixă, refinanţări, suspendări de rate sau alte măsuri.
Între creşterea ROBOR şi a IRCC este un lag de câteva luni, dar diferă şi metodologia de calcul. În timp ce ROBOR este stabilit zilnic la fixing, folosind ultimele rate cotate de fiecare bancă, într-un interval, indicele IRCC zilnic se calculează pe baza tranzacţiilor efective, respectiv media ponderată a ratelor de dobândă cu volumele tranzacţiilor interbancare, iar apoi se calculează IRCC trimestrial.
Noul indice de referinţă IRCC a apărut în urma acuzaţiilor lansate de politicieni privind manipularea dobânzilor interbancare ROBOR printr-o înţelegere de tip cartel între bănci, care au culminat cu impunerea unei taxe pe activele băncilor, legată într-o primă fază de ROBOR, pentru ca ulterior să se decidă schimbarea formulei de calcul al indicelui la care sunt legate creditele în lei, taxa bancară fiind decuplată de ROBOR.
Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori, dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţă, inflaţie şi politica fiscală.
Analiştii au explicat că motivul principal al scăderii dobânzilor ROBOR din piaţa interbancară în primele luni din 2023 a fost, fără îndoială, surplusul masiv de lichiditate care a atins niveluri record.
Piaţa interbancară a rămas în luna februarie cu un excedent mare de lichiditate, în jurul a 21 mld. lei, în apropierea nivelului record din ianuarie, şi nu a fost nicio operaţiune repo şi niciun împrumut de urgenţă Lombard, la fel ca şi în ianuarie.
