♦ Alexandru Nazare, ministrul finanţelor: „Important este să păstrăm execuţia în profilul bugetar şi pe traiectoria necesară pentru atingerea ţintei de deficit pe întregul an“ ♦ Creşterea veniturilor a fost susţinută în special de încasările fiscale şi de fondurile europene ♦ Veniturile fiscale au crescut cu 15,4%, la 214,32 mld. lei, iar ponderea lor în PIB a urcat de la 9,69% la 10,42%.
Bugetul general consolidat a încheiat primele şapte luni din 2026 cu un deficit de 48,08 mld. lei, cu 28,36 mld. lei mai mic decât în perioada similară din 2025, când deficitul ajunsese la 76,44 mld. lei. Ca pondere în PIB, deficitul a coborât de la 3,99% la 2,34%, în condiţiile în care veniturile statului au crescut într-un ritm de aproape patru ori mai rapid decât cheltuielile, arată datele publicate luni de Ministerul Finanţelor.
În termeni nominali, deficitul bugetar s-a redus astfel cu 37% faţă de primele şapte luni din 2025, iar ca pondere în PIB ajustarea a fost de 1,65 puncte procentuale.
„Datele la şapte luni arată că menţinem consecvent trendul de reducere a deficitului bugetar şi stabilizare a finanţelor publice. Reducerea cu 1,65 puncte procentuale a deficitului este dovada unei gestiuni echilibrate, în care responsabilitatea fiscală se îmbină cu sprijinul direct pentru economie“, spune Alexandru Nazare (foto mdealion), ministrul Finanţelor.
Veniturile bugetului general consolidat au ajuns la 412,31 mld. lei, în creştere cu 11,2% an/an, în timp ce cheltuielile au avansat cu numai 2,9%, până la 460,39 mld. lei. Ca pondere în PIB, veniturile au câştigat 0,71 puncte procentuale, în timp ce cheltuielile au coborât de la 23,3% la 22,4% din PIB.
Creşterea veniturilor a fost susţinută în special de încasările fiscale şi de fondurile europene. Veniturile fiscale au crescut cu 15,4%, la 214,32 mld. lei, iar ponderea lor în PIB a urcat de la 9,69% la 10,42%.
Una dintre cele mai mari creşteri vine din TVA. Încasările nete din TVA au ajuns la 88,55 mld. lei, cu 26,5% peste nivelul din perioada similară a anului trecut. Ministerul Finanţelor explică evoluţia prin creşterea cu 21,7% a încasărilor brute, pe fondul noilor cote introduse prin Legea 141/2025. În acelaşi timp, restituirile de TVA către companii au crescut cu 4,6%, la 20,48 mld. lei.
Fondurile rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţiile au însumat 37,28 mld. lei, în creştere cu 30,3%, în timp ce veniturile din accize au crescut cu 6,4%, la 28,37 mld. lei.
Încasările din impozitul pe salarii şi venit au fost de 38,34 mld. lei, cu 8,6% mai mari decât în primele şapte luni din 2025. În interiorul acestei categorii, încasările din impozitul pe dividende au crescut cu 19,5%, iar cele din impozitul pe salarii cu 5,2%. Contribuţiile de asigurări au avansat cu 6,7%, la 129,14 mld. lei, iar impozitul pe profit a adus la buget 28,35 mld. lei, în creştere cu 8,3%.
Pe partea de cheltuieli, una dintre cele mai vizibile schimbări este reducerea facturii de personal. Cheltuielile de personal au fost de 95,67 mld. lei, cu 4,06 mld. lei, respectiv 4,1%, sub nivelul din perioada similară din 2025.
Ca pondere în PIB, acestea au coborât la 4,7%, cu 0,5 puncte procentuale mai puţin decât anul trecut. Ministerul Finanţelor pune reducerea pe seama diminuării unor sporuri şi a măsurilor de temperare salarială. Ponderea cheltuielilor de personal în totalul cheltuielilor statului a coborât, la rândul ei, de la 22,3% la 20,8%.
Cheltuielile cu bunurile şi serviciile au avut însă o evoluţie în sens opus, crescând cu 11,2%, la 59,6 mld. lei, în principal pe fondul plăţilor din sistemul de sănătate.
Presiunea importantă asupra bugetului rămâne costul finanţării datoriei publice.
Cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 26,5% faţă de aceeaşi perioadă din 2025 şi au ajuns la 40,12 mld. lei, echivalentul a circa 2% din PIB. Astfel, după numai şapte luni, statul a cheltuit cu dobânzile o sumă echivalentă cu peste 40% din întreaga factură de personal din aceeaşi perioadă.
Cheltuielile cu asistenţa socială, cea mai mare categorie prezentată în execuţie, au ajuns la 146,59 mld. lei, în scădere cu 0,6% an/an. În această sumă sunt incluse şi 149,54 mil. lei pentru compensarea facturilor la energie şi gaze ale consumatorilor casnici.
În paralel cu reducerea deficitului, cheltuielile pentru investiţii au continuat să crească şi au ajuns la 76,51 mld. lei, cu 14,83 mld. lei peste nivelul din primele şapte luni din 2025, ceea ce înseamnă un avans de circa 24%.
Detalii pe zfcorporate.ro
Peste 71% din volumul investiţiilor a fost reprezentat de proiecte susţinute din fonduri europene şi PNRR, atât granturi, cât şi împrumuturi. Plăţile pe aceste componente au crescut cu 20,4 mld. lei, respectiv 60,08%, faţă de aceeaşi perioadă din 2025.
În total, proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile au atras cheltuieli de 45,88 mld. lei. Plăţile pentru proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile au crescut cu 39,1%, iar cheltuielile aferente componentei nerambursabile a PNRR au fost de peste două ori mai mari decât anul trecut.
Ministerul Finanţelor subliniază însă că începând cu execuţia din august comparaţia anuală se va modifica, întrucât vor începe să intre în baza de comparaţie efectele măsurilor fiscale adoptate în iulie 2025. În consecinţă, diferenţele faţă de execuţia de anul trecut se vor reduce.
„Important este să păstrăm execuţia în profilul bugetar şi pe traiectoria necesară pentru atingerea ţintei de deficit pe întregul an. Următoarea etapă vizează consolidarea structurală şi durabilă a ajustării fiscale“, adaugă Alexandru Nazare.
