“Creşterea creditului neguvernamental a fost relativ redusă în 2016. În 2017 suntem pregătiţi ca să credităm. Este o abundenţă de lichiditate în sistem. Nivelul de economisire internă este unul ridicat. Având în vedere creşterea macroeconomică vedem o cerere agregată mai mare din partea companiilor. La populaţie vedem o creştere a creditării ipotecare şi o scădere a creditului de consum”, a declarat, marţi, Sergiu Oprescu, Preşedintele Consiliului Director al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).
Bancherii spun că motorul creditului ipotecar a fost programul Prima Casă, în vreme ce creditul ipotecar clasic nu a mai fost atât de solicitat.
În ceea ce priveşte 2016, în toamna anului trecut, sistemul bancar românesc şi-a menţiunt stabilitatea financiară şi are perspective şi lichiditate suficientă să finanţeze populaţia şi companiile. Rata creditelor neperformante s-a redus în 2016 de 2,3 ori faţă de vârful din 2014. Astfel, rata acestor credite este de 9,9%, din care 8,11%, în cazul creditelor pentru populaţie şi 2,2%, în cazul creditelor pentru IMM.
Procesul de curăţare a bilanţurilor a continuat pe parcusul lui 2016, iar rata de acoperire cu provizioane a atins 55% în trimestul al treilea din 2016. Pe de altă parte, mai puţin de 20% dintre IMM au accesat credite bancare.
“2016 a fost un an complex, în care am reuşit să revenim pe profitabilitate operaţională. Este anul în care s-a consolidat stabilitatea structurală prin solvabilitate la 19% şi lichiditate imediată de 38%. A fost un an complex şi din cauza unor vulnerabilităţi externe, cum ar fi Brexit-ul şi influenţele pe care acesta poate să o aibă asupra sistemului bancar european. În 2017 trebuie să discutăm despre încrederea pe care sistemul bancar trebuie să o crească. Eforturile băncilor trebuie să se canalizeze pe informarea clienţilor. De asemenea, trebuie să vorbim despre o resetare raţională asupra aşteptărilor în ceea ce priveşte produsele şi serviciile noastre. Sunt câteva proiecte în analiza ARB pentru 2017: agenda digitală, educaţia financiară şi creditarea economiei”, a afirmat Sergiu Oprescu.
Referitor la creditele în franci elveţieni, acesta a spus că rezoluţiile Curţii Constituţionale a României (CCR) fac trimitere la negocierea între bancă şi client. “Depinde însă de relaţia bancă-client. Au existat un exerciţiu făcut de bănci comerciale mai ales pe creditele în franci elveţieni. În vara lui 2016, circa 78% dintre solicitările clienţilor pe creditele în franci elveţieni au fost rezolvate, conform datelor Băncii Naţionale a României. De asemenea, în acest moment, băncile comerciale trebuie să vadă cum este influenţat negativ portofoliul prin prisma riscului legii Dării în plată”, a susţinut reprezentantul ARB.
La rândul său, Florin Dănescu, Preşedinte executiv al Asociaţiei Române a Băncilor a spus că impreviziunea a fost gândită ca o situaţie excepţională de cei care au introdus-o în Codul Civil şi că devalorizarea bunului nu este un motiv de dare în plată. Astfel, fiecare caz va fi judecat în parte şi, ca atare, “fiecare client va trebui să probeze în faţa judecătorului impreviziunea”.
Dănescu a mai spus că nivelul de restructuare a creditelor populaţiei este de 4,7%, adică cu mult peste nivelul Dării în plată, respectiv 6400 de solicitări, conform BNR.
A fost reamintită o altă lege, care urmează să intre în vigoare în acest an, şi anume Legea insolvenţei persoanelor fizice, care permite clientului să-şi păstreze casa.
