Bănci și Asigurări

Armeanu: TVA 19%. Exact cât trebuie şi exact când trebuie în politica fiscală

Armeanu: TVA 19%. Exact cât trebuie şi exact când...

Autor: Dan Armeanu

28.06.2015, 13:03 2769
Dupa cinci ani in care economia a functionat cu impozite si taxe mari a venit momentul ca acestea sa fie reduse. In ultimul timp s-a redus CAS, TVA la alimente si s-a adoptat Codul fiscal ce consfinteste o diminuare substantiala a impozitelor care este benefica economiei. Problemele pe care le ridica reducerea taxelor sunt: momentul si sustenabilitatea acestor masuri. Din punct de vedere al momentului, cred ca este cel mai potrivit (si am mai scris despre acest subiect in ZF) iar argumentele sunt urmatoarele: - Romania implineste 5 ani de evolutie a economiei cu taxe marite care franeaza cresterea economica.
 
Romania a iesit din criza cu impozite si taxe foarte mari, cu TVA majorat (una dintre cele mai mari cote din UE), accize mari, impozitarea muncii (printre cele mai mari din UE) plus taxa pe constructii speciale. - Relaxarea fiscala este necesara acum pentru reechilibrarea modelului de crestere economica. Dezechilibrul modelului de crestere economica s-a accentuat pe masura ce formarea bruta de capital fix nu a mai contribuit la cresterea PIB-ului in ultimii doi ani iar, daca aceasta stare continua, consecintele negative se vor translata pe termen lung.
 
Astfel, pe langa un efort al statului de reluare a investitiilor publice, este nevoie si de masuri rapide de relaxare fiscala care sa sustina mediul de afaceri in efortul de revenire a investitiilor. - Relaxarea fiscala este necesara acum pentru consolidarea modelului de crestere economica.
 
Romania trebuie sa puna accentul pe utilizarea resurselor interne si are nevoie si de un amplu proces de relaxare fiscala care sa contribuie la mobilizarea si optimizarea eficientei acestora. - Nu trebuie ratat ciclul de relaxare monetara combinat cu inflatie scazuta care poate sa sustina relaxarea fiscala. In acest moment, nici relaxarea fiscala si nici relaxarea monetara singure nu ar putea misca investitiile. Insa, daca actioneaza amandoua, concomitent, sansele de relansare a investitiilor sunt mult mai mari. - La nivel european se deruleaza un amplu program de relaxare cantitativa ce presupune injectii de lichiditate in economie.
 
Romania, fiind o tara emergenta cu active subevaluate si oportunitati de obtinere de randamente mari, are posibilitatea de atragere de astfel de capitaluri. La nivel national, pentru ca aceste fluxuri financiare sa fie orientate spre economia reala si investitii este nevoie de masuri de relaxare fiscala. - Concurenta fiscala cu tarile din regiune intr-o perioada de penurie de investitii manifestata la nivel european si national: pentru ca Romania sa devina mai atractiva pentru investitorii straini fata de celelalte tari are nevoie de un regim fiscal mai atractiv ceea ce presupune o reducere de impozite si taxe in zonele in care regimul fiscal este ridicat (in special, in zona impozitarii muncii si in zona TVA). - Output-gap-ul este negativ ceea ce inseamna un deficit efectiv mai mare decat deficitul structural si un spatiu fiscal suplimentar.
 
Dupa unele estimari in 2016 (sau dupa altele in 2017) se inchide output-gap-ul iar deficitul efectiv va fi mai mic decat cel structural (de 1% din PIB). Daca relaxarea nu se face acum, nu se mai poate face in anii urmatori in conditiile unui deficit efectiv mai mic de 1% si in conditiile in care economia se poate supraincalzi. Riscul cel mai mare este ca economia sa ramana cu nivelul actual ridicat de taxe si impozite si in urmatorii 5 ani, daca relaxarea fiscala nu se realizeaza in perioada urmatoare.
 
Dar, pentru ca relaxarea fiscala sa fie sustenabila, reforma fiscala nu este suficienta ci este nevoie de un proces mult mai amplu de reforma financiara care sa cuprinda, pe langa reforma fiscala, reforma bugetara (pe partea de cheltuieli bugetare) si reforma aparatului administrativ, inclusiv cel de colectare. Prin reforma bugetara pe partea de cheltuieli se poate crea spatiu fiscal suplimentar prin inchiderea supapelor de scurgere a banului public si printr-un proces amplu de eficientizare a cheltuielilor publice. Una dintre cele mai importante categorii de cheltuieli este cea pentu investitii care contribuie la imbunatatirea potentialului de crestere a PIB-ului. Aceste cheltuieli au fost printre cele mai mari ca pondere in PIB din UE dar, din punct de vedere al infrastructurii, suntem printre ultimele tari din UE. Acestea pot scadea pe seama prioritizarii proiectelor si a eliminarii investitiilor nerentabile dar trebuie completate din fonduri europene atrase in infrastructura sau in alte investitii. Eficientizarea cheltuielilor, pe langa crearea unui spatiu fiscal suplimentar, are si calitatea imbunatatirii conformarii fiscale, cetatenii fiind incurajati sa plateasca impozitele atunci cand vad rezultatele viabile. O alta sursa importanta creatoare de spatiu fiscal suplimentar este reducerea evaziunii fiscale si imbunatatirea colectarii.
 
Evaziunea fiscala in cazul TVA este de 12% din PIB iar daca se reuseste sa se recupereze macar a doisprezecea parte din aceasta (ceea ce nu este greu de realizat intr-o perioada de un an de zile), adica 1% din PIB, este suficient pentru reducerea TVA de la 24% la 19%. Executia bugetara din primele luni ale anului 2015 a adus venituri semnificativ mai mari decat cele programate, fiind generate de actiunile ANAF pe latura de imbunatatire a colectarii si diminuare a evaziunii fiscale. Acest proces nu trebuie sa fie conjunctural ci unul permanent daca vrem sa avem impozite si taxe mai mici.
 
De asemenea, acest proces nu trebuie dus in derizoriu, trebuie sa fie transparent si concentrat pe marea evaziune. Reformarea ANAF e esentiala pentru realizarea unui amplu proces de relaxare fiscala iar urmatoarele sase luni sunt hotaratoare. In functie de rezultatele obtinute in domeniul colectarii si al luptei cu evaziunea fiscala se poate implementa sau nu masura de reducere a TVA cu 5 puncte procentuale. O alta sursa care poate genera venituri suplimentare la buget, necesare pentru acoperirea golului bugetar determinat de reducerea TVA, este cresterea economica. O crestere economica de 4-5% in acest an si la anul poate genera venituri suplimentare semnificative. O mare parte din scaderea veniturilor, determinata de reducerea TVA, se recupereaza din cresterea consumului si a efectelor de multiplicare din economie. Astfel, o crestere a consumului in jur de 5% intr-un an, impozitat cu o cota redusa de 19%, genereaza un gol aproximativ de 10% din incasari fata de situatia in care consumul ar fi impozitat cu o cota de 24%.
 
Mai mult, o cota de TVA mai mica nu inseamna incasari bugetare mai mici ci, dimpotriva. Conform efectului Laffer, in economie se manifesta efectul matematic al scaderii TVA-ului in primele sase-noua luni si consta intr-o scadere a incasarilor, dupa care se manifesta efectul economic iar incasarile se redreseaza. Deci, dupa o perioada de timp este posibil ca incasarile bugetare sa fie la acelasi nivel cu cel de dinainte de reducerea TVA sau chiar mai mari. In anul 2014, veniturile incasate din TVA cu cota de 24% au fost de 7,8% din PIB, la acelasi nivel cu anul 2008 sau sub anii 2006 (7,9%) sau 2007 (8%) cand cota TVA era de 19%. Mai mult, eficienta taxarii a fost in perioada 2011-2014 in medie de 57%, cu o cota de 24%, si de 63% in perioada 2006-2008, cand s-a aplicat o cota de 19%.
 
De asemenea, veniturile bugetare totale ca pondere in PIB au fost in 2007 de 32,5%, in 2009 de 31,5%, in 2010 - cand s-a majorat cota la 24% - de 32,2%, iar in 2011 au fost de 32,2%, in 2012 de 32,5% si in 2013 de 31,7%. Deci veniturile totale ca pondere in PIB au fost aproximativ la acelasi nivel sau chiar mai mari in perioadele in care s-a aplicat cota de 19% fata de perioadele in care s-a aplicat cota de 24%. Astfel, nu are sens economic sa se mentina o cota de 24% in conditiile in care se pot obtine rezultate asemanatoare sau chiar mai bune cu o cota mai mica, de 19%.
 
Masura reducerii CAS cu 5 puncte procentuale a creat teama ca aceasta nu este sustenabila din punct de vedere al spatiului fiscal. Insa, in mai putin de noua luni s-a dovedit ca efectul economic s-a manifestat si masura a fost absorbita de economie. Masura reducerii TVA la alimente, de asemenea, este una care se autofinanteaza prin efectul economic in mai putin de un an de zile, compensandu-se atat prin cresterea consumului cat si, mai ales, prin scaderea evaziunii (cu un TVA de 9% scade mult tentatia spre evaziune).
 
Teama unei cresteri exagerate a consumului nu cred ca mai este justificata in conditiile in care creditarea este la cote scazute iar comportamentul consumatorilor s-a schimbat mult in perioada de criza. Marea provocare este ca deficitul bugetar sa fie mentinut in limitele acordurilor asumate de tara noastra.
 
Deficitul bugetar poate fi gestionat in functie de eficienta activitatii guvernamentale. Masurile de relaxare fiscala pot fi luate in conditiile in care in perioada urmatoare are loc eficientizarea cheltuielilor publice, inchiderea supapelor de scurgere a banului public, continuarea reformarii ANAF, imbunatatirea colectarii si diminuarea evaziunii fiscale. De aceea, urmatoarele sase luni sunt cruciale pentru a se putea implementa Codul fiscal. In concluzie, este momentul relaxarii fiscale dar este necesara cresterea eficientei finantelor publice si realizarea de reforme majore pentru ca actualul Cod fiscal sa fie implementat.
 
E important si faptul ca a fost asumat atat de putere cat si de opozitie, ceea ce face sa creasca atat speranta ca va fi implementat cat si gradul de predictibilitate a fiscalitatii. Dar nu trebuie neglijate nici turbulentele din Grecia care pot afecta implementarea Codului fiscal.
 
 

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO